Marian Ghiveciu

„Deposedarea țăranilor de pământ”

Comuniștii de tristă amintire, Dej și Ceaușescu, au deposedat țăranii de pământ având în vedere confiscarea ilegală și folosirea lui o perioadă lungă de timp. Fiind deposedați ilegal, țăranii și-au putut recupera terenurile după 1989, fie prin reconstituire, nu punere în posesie, fie prin instanțe. Sigur, mai sunt și situații în care foștii proprietari nu și-au primit pământul din cauza inexistenței în România a statului de drept. Actualii guvernanți au inventat un procedeu de deposedare legal a țăranilor de pământ cu acte în regulă.

Procedeul a început cu câțiva ani în urmă, când s-a introdus impozitul pe terenul agricol, aflat la cheremul consiliilor locale, și a fost amplificat odată cu Legea arendei și formarea asociațiilor agricole.

Este evident că agricultura modernă, profitabilă, nu se poate face decât pe suprafețe mari, dar comasarea terenurilor nu a început, pentru a da posibilitatea proprietarilor să-și lucreze pământul. Din contră, pentru asigurarea condițiilor de îmbogățire a unor indivizi agreați de putere, s-a preferat mai întâi arendarea terenurilor fărâmițate. În plus, actuala lege a arendei nu sprijină proprietarii (arendatorii), ci pe arendași. Arendașii fac profit, arendatorii plătesc impozitele.

Pentru că nu toți proprietarii dintr-o localitate (sat) și-au arendat pământul, arendașii nu pot lucra comasat pământul, ci printre parcele nearendate. Tot din acest motiv nu pot fi vândute terenurile agricole decât la prețuri de nimic.

Se știe că agricultorii sunt persoane în vârstă și nu pot lucra pământul pe care îl dețin din mai multe cauze:

– lipsa de mașini agricole, îngrășăminte, semințe de calitate și forță de muncă calificată. Mașinile, îngrășămintele și semințele nu pot fi cumpărate dintr-o pensie agricolă de aproximativ 400 de lei. Abia trăiește din pensie și din ce cultivă, prin metode rudimentare, în grădina din jurul casei pe care o are;

– terenul agricol este slab productiv – producția obținută este mai mică de 1.500 kg/ha. Fărâmițarea terenului și productivitatea scăzută măresc cheltuielile de producție, reduc producția și astfel se lucrează în deficit.

Totuși, țăranul plătește impozitul pe deficit. O fi oare un impozit „forfetar” impus țăranilor? Din cele prezentate, iată mecanismul de deposedare a țăranului de pământ.

Prin această declarație politică consider că trebuie luate urgent măsuri de comasare a terenului agricol, prin notificarea unor ajutoare de stat la Uniunea Europeană, și să se stabilească, după comasare, un preț minim al pământului, pe categorii de calitate, printr-o procedură emanată de specialiști.

Altfel, țăranul va fi deposedat de pământ, bucată cu bucată, până când nu-i mai rămâne nimic din proprietate.