Monitorul Oficial·Partea II·Camera Deputaților·5 noiembrie 2013
Declarații politice · respins
Cornel Mircea Sămărtinean
Discurs
„Descentralizare în regim de urgență?”
Descentralizare prin asumarea răspunderii Guvernului, în noiembrie, înainte de adoptarea bugetului – anunță premierul. De ce acum? De ce descentralizare fără regionalizare? De ce prin asumarea răspunderii Guvernului, și nu trecând legea prin Parlament? Două aspecte sunt clare: graba și faptul că liderii locali urmează ca, după descentralizare, să preia atribuții esențiale din câteva domenii și să intre în posesia unor fonduri generoase.
Descentralizarea este un proces cu consecințe politice, administrative și economice pe termen lung, nu poate fi făcută oricum. Graba e suspectă, în condițiile în care tema descentralizării administrației publice a fost repusă intempestiv pe agenda publică, fără dezbatere publică, fără consultarea experților, fără o analiză a consecințelor, fără o analiză cost–beneficiu. Într-un mediu administrativ majoritar clientelist, o astfel de hotărâre, trecută prin procedură de urgență, poate fi catastrofală.
O explicație pentru această grabă ar putea fi încercarea prim-ministrului Victor Ponta de a-și consolida relația cu aleșii din teritoriu – descentralizarea implică o politizare și o clientelizare a structurilor administrative județene. Deși nu recunoaște, relația Guvernului USL cu aleșii din teritoriu nu este deloc roz. Mulți aleși locali nu au primit banii pentru investițiile promise în campania electorală și în vară a existat o situație tensionată, creată de aleșii locali cu probleme de integritate. Referitor la ultima situație, premierul Victor Ponta a găsit o soluție de avarie: „Vreau să vedem ce se întâmplă pe final și după aceea ne punem cu toții la masă, și cu Ministerul Justiției, și cu ANI, și cu toți ceilalți, cu Parlamentul, să vedem care e soluția”, asta deși Ministerul Justiției a avizat negativ proiectul de lege inițiat de vicepremierul Liviu Dragnea, care scotea din regimul incompatibilității calitatea primarilor de membri în consiliile de administrație ale unor servicii deconcentrate. Copreședintele USL, Crin Antonescu, a venit cu propunerea privind amnistierea primarilor găsiți în conflict de interese, transferând totodată responsabilitatea către premierul Victor Ponta.
Nu e certă doar graba cu care se vrea a fi pusă în aplicare descentralizarea. E cert și faptul că liderii locali – din 36 de președinții de consilii județene ale USL, 22 sunt conduse de PSD – urmează să preia atribuții esențiale de la sănătate, agricultură, mediu, muncă și cultură, deci fonduri suplimentare și mai multă putere. USL s-a gândit cum să le dea mai multă putere șefilor de consilii județene și primarilor, nu și să-i instruiască pe aceștia cum să facă față noilor atribuții. Inițiatorii, prea preocupați să negocieze ce pleacă la consiliile județene și ce mai rămâne totuși la ministere, au expediat în doar o pagină modul în care se va face implementarea acestui proiect.
Propunerea USL de descentralizare nu este un text de lege, ci un proiect în care se schimbă un șef cu un alt șef, pentru baronii locali, și nu pentru cetățeni, nu se iau în considerare problemele reale cu care se confruntă cetățenii, se dorește, în fapt, un transfer de putere a autorităților. O descentralizare fără reformă administrativă reală la nivel local și central este un praf în ochii românilor.