Ioana Jenica Dumitru

„Descentralizarea este un proces care necesită o dezbatere amplă în Parlament; majoritatea îi alocă două zile!”

Descentralizarea se apropie rapid de realitate. Este un proces anevoios care a trecut prin numeroase guvernări, fără să ia o formă aplicabilă. Motivele sunt numeroase și merită menționate, ceea ce este și scopul declarației mele politice. Nu avem niciun motiv să credem că procesul descentralizării va fi acum aplicabil, pentru că timpul de dezbatere alocat procesului este atât de scurt încât aplicarea conceptelor care au stat la baza proiectului vor fi foarte greu de înțeles de aceia care vor avea sarcina ingrată de a le pune în aplicare.

Ceea ce nu se știe și este destul de convenabil pentru guvernanți este faptul că descentralizarea va avea efecte foarte diverse, printre care și creșterea taxelor locale. Ideea nu este rea, Guvernul „subcontractează” responsabilitatea bugetară de a menține în funcțiune numeroasele autorități descentralizate către autoritățile locale. Câți oameni își vor pierde locurile de muncă, cu cât vor crește taxele locale sunt doar două întrebări care vor fi eludate prin angajarea răspunderii Guvernului pe marginea proiectului descentralizării. Sigur, rezultatele se vor observa în timp și nemulțumirile este foarte posibil să fie mari, dar acest lucru nu va mai conta pentru că procesul descentralizării este greu, dacă nu imposibil, reversibil.

Conform proiectului pe care am avut ocazia să îl studiem, autoritățile care se descentralizează aparțin acum aproximativ tuturor ministerelor, nimeni nu se îndoiește de faptul că vorbim de un proces de amploare. Aici sunt din start două probleme. În primul rând, capacitatea autorităților locale de a susține financiar funcționarea acestor instituții și, în cel de-al doilea rând, avem problema controlului unitar al strategiilor pe care autoritățile centrale trebuie să le aplice pe întreg teritoriul țării.

Aceste două probleme sunt foarte greu de abordat și, în ceea ce privește finanțarea, am observat deja sincope în transmiterea de către ministerele afectate de acest proces a necesarului de finanțare și a bugetului în esență pentru fiecare obiectiv descentralizat. Câțiva ani, cel puțin, este posibil ca procesul descentralizării să se miște foarte greu, exact din motive bugetare. Nu a făcut nimeni o simulare și nu există la bază o fundamentare financiară pe care cei care își exprimă părerea despre descentralizare să o facă în mod pertinent. Toate aceste probleme derivă din simplul motiv că nu a existat și nu va exista o dezbatere parlamentară pe care descentralizarea o merită.

Pe lângă lista autorităților care au fost descentralizate sunt multe lucruri pe care încă nu le știm. Avem nevoie să știm ce se întâmplă cu salarizarea personalului actual care este angajat în autoritățile descentralizate. Proiectul specifică faptul că personalul își păstrează drepturile salariale pe care le are la intrarea în vigoare a prezentei legi. Ce ne facem dacă vrem să le mărim sau, după caz, să le scădem?! Cine are această responsabilitate: Guvernul, Parlamentul sau autoritățile locale? Avem nevoie să știm care sunt rațiunile bugetare care au dus la descentralizare. Bugetele autorităților scad sau se măresc? Sau poate rămân la fel, motiv pentru care descentralizarea își pierde o mare parte din legitimitate.