Monitorul Oficial·Partea II·Camera Deputaților·25 martie 2014
Declarații politice · adoptat tacit
Daniel Ionuț Bărbulescu
Discurs
„Desființarea instanțelor afectează accesul liber la justiție” Accesul liber al cetățenilor români la justiție este un drept garantat prin art. 21 din Constituția României, populația de pe întreg teritoriul țării noastre trebuind deci să aibă o posibilitate neîngrădită în a-și apăra sau susține un drept garantat constituțional. Din punctul meu de vedere, măsura inițiată de Ministerul Justiției de desființare a unor instanțe nu se poate susține, criteriul de eficientizare a justiției putând fi atins nu doar prin desființare, dar și prin o mai bună organizare a instanțelor. În cele ce urmează o să mă refer strict la Judecătoria Balș din județul Olt, pe care îl reprezint în Parlamentul României.
Desființarea Judecătoriei Balș nu va conduce la eficientizarea activității niciunei alte instanțe care ar prelua localități din raza de competență teritorială a acesteia, efectul imediat fiind cu certitudine sporirea cheltuielilor bugetare. În situația desființării, cel puțin probabil localitățile din raza de competență a Judecătoriei Balș ar fi arondate Judecătoriei Slatina, caz în care potențiali justițiabili ar urma să parcurgă între localitatea de domiciliu și sediul instanței distanțe cuprinse între 25 km și 60 km, în prezent distanța maximă fiind de 38 km. Mai mult, gradul de încărcare a Judecătoriei Slatina ar crește, iar spațiul afectat desfășurării activității va deveni insuficient, desfășurarea activității mai multor persoane în același imobil conducând, cu siguranță, la disconfort. Având în vedere că opt dintre cei zece magistrați ai instanței și parchetului și un grefier domiciliază în municipiul Craiova, iar trei magistrați și treisprezece grefieri domiciliază în orașul Balș, deplasarea în municipiul Craiova ar presupune cheltuieli bugetare importante pentru acoperirea costurilor acesteia, de cel puțin 7.000 lei lunar, fiind astfel evidentă o creștere a cheltuielilor, nicidecum o limitare a lor.
Desființarea instanței nu se impune nici prin prisma faptului că sediul instanței este într-o stare foarte bună, iar mobilierul din sala de ședință a fost schimbat în anul 2010 și nu poate fi folosit pentru alte activități ale Ministerului Justiției, aceeași fiind situația și pentru sediul parchetului. Mai mult, sediul Judecătoriei Slatina nu oferă nici în prezent condiții optime pentru magistrați, pentru personalul auxiliar și pentru justițiabili, sporirea competenței teritoriale conducând la o posibilă blocare a activității.
În altă ordine de idei, apreciem că este discreționară și discriminatorie măsura desființării unei instanțe judecătorești sau a unui parchet, având drept criteriu de selecție volumul de activitate, fără a se ține cont și de schema de personal și de calitatea activității, apreciată după criteriile specifice acesteia. În acest context, apare de neînțeles propunerea de a fi desființată o instanță judecătorească cu un număr anual de 3.300–3.500 de cauze înregistrate, menținându-se altele cu un număr de cauze mult mai mic, chiar sub 2.000, pentru care schema include trei, patru sau cinci magistrați. Comparativ cu anul anterior, și la unitatea de parchet numărul de dosare a crescut semnificativ, cu aproximativ 500.