Florin Gheorghe

„Despre fundațiile iubitoare de câini comunitari”

Încă din anul 2007, de când problema câinilor fără stăpân a ajuns pe agenda parlamentară, m-am pronunțat ferm și fără echivoc în sensul că înmulțirea acestora în spațiul public și creșterea insecurității cetățenilor sunt o problemă exclusivă a autorităților și vina nu poate și nu trebuie aruncată asupra câinilor. Cine vrea să se convingă poate consulta declarațiile mele din trecut referitoare la modul în care dezaprobam așa-zisa spălare pe mâini și fugă a primarilor din fața acestei probleme comunitare și externalizarea acesteia către asociații și fundații autodeclarate mari iubitoare de canine.

În anul 2011 problema a reajuns în opinia publică ca o problemă extrem de gravă pentru siguranța și securitatea publică. Străzile din întreaga țară s-au aglomerat de membri și simpatizanți ai ONG-urilor de profil, de teama că „puțul cu bani publici” ar putea seca dacă problema câinilor comunitari ar fi rezolvată.

Au reacționat autoritățile publice la ineficiența ONG-urilor în problema maidanezilor? Nu! Chiar dacă acest lucru a însemnat pomparea milioanelor de euro anual către aceste fundații de „inutilitate publică”. De exemplu, la nivelul municipiului București, primarul cu pretenții de prezidențiabil a continuat să semneze ordine de plată de 4 milioane de euro, în ultimii doi ani, către ONG-urile care în loc să strângă și să îngrijească maidanezii îi azvârleau în stradă. Domnule Oprescu, lacrima dumneavoastră scremută, ca și falsele compasiuni ale altor primari nu pot acoperi mizeriile făcute în cârdășie cu ONG-urile de casă ale primăriei!

Mai mult, este ușor de anticipat faptul că ONG-urile nu se vor lăsa și vor încerca să joace așa-zisa carte europeană, reușind încă o dată să denigreze România la nivel internațional.

Înțeleg că miza acestor ONG-uri impostoare o reprezintă transferurile de milioane de euro și vor face orice ca să nu piardă atâția bani fără să facă nimic.

Mai înțeleg însă că este de datoria parchetelor, a judecătoriilor și a altor instituții abilitate să analizeze activitatea reală și modul în care a fost cheltuit fiecare bănuț

public de către acestea. De asemenea, instituțiile trebuie să analizeze și conflictele de interese care au marcat concesiunea acestor servicii publice, de multe ori ele derulându-se între rude de gradul I.

Cineva trebuie să răspundă atât pentru cheltuirea inutilă a banilor publici, precum și pentru faptul că societatea românească a ajuns să fie divizată de o problemă care nu ar fi trebuit să existe. Reiterez faptul că, în problema câinilor fără stăpân, nu câinii sunt vinovați, ci oamenii: în primul rând primarii, prin înțelegerile lor ilegale cu ONG-urile și firmele „prietene”.

„Ali Baba în sol major – concert pentru economie și pian” Știți cine conduce destinele economiei României? Câți dintre noi știu cine are în fișa postului de ministru să se ocupe de bunul mers al economiei? Cum de nu știți?