Ion Marocico

„Despre Summitul NATO din Țara Galilor și situația din Ucraina”

În linii mari, sfârșitul săptămânii trecute a stat sub semnul nevoii de securitate, al eforturilor pentru pace și, implicit, al complexității relațiilor Est–Vest, determinate de contextul actual din Ucraina.

Susținerea fermă în favoarea statului ucrainean, un pachet de măsuri care-i va permite să-și asigure mai bine securitatea, ajutorul financiar concret în valoare de 15 milioane de euro pentru reformele din domeniul apărării, alături de condamnarea fermă a acțiunilor întreprinse de Federația Rusă, care au dus la deteriorarea continuă a situației din regiunile Donețk și Lugansk, au marcat discuțiile din cele două zile ale Summitului NATO desfășurat în Țara Galilor și au adus în prim-plan necesitatea conturării unei noi viziuni de securitate a structurii nord-atlantice.

Plecând de la definirea alianței ca sursă esențială a stabilității într-o lume impredictibilă, declarația finală a reuniunii, adoptată de șefii de stat și de guvern ai țărilor membre NATO, subliniază, încă din primele rânduri, că acțiunile agresive desfășurate împotriva Ucrainei au schimbat în mod fundamental paradigma referitoare la integritatea teritorială, libertatea și pacea Europei. Ținând cont de această extrem de gravă stare de fapt, pe parcursul summitului a fost reafirmat atât sprijinul deplin pe care Alianța Nord-Atlantică este dispusă să-l acorde Ucrainei pentru suveranitatea, independența și integritatea sa teritorială, în cadrul granițelor recunoscute pe plan internațional, cât și respingerea anexării Crimeei de către Rusia, act ilegal și nelegitim. În egală măsură, au fost exprimate îngrijorări privind escaladarea conflictului din ultima perioadă, sprijinul pe care separatiștii proruși au continuat să-l primească și care au avut ca scop evident destabilizarea Ucrainei ca stat suveran. Astfel de acțiuni au fost condamnate de alianță în termenii cei mai fermi, cerându-se Rusiei să-și retragă forțele militare din interiorul și de-a lungul graniței ucrainene și să se conformeze prevederilor dreptului internațional.

În mod evident, implicațiile crizei din partea de est a țării au constituit și constituie un real motiv de îngrijorare pentru toți partenerii vestici, indiferent de proximitatea lor geografică. Iată de ce, depășind zona de conflict, vom putea înțelege cum o Ucraină suverană și stabilă, angajată cu fermitate pe calea democrației și a statului de drept, este esențială pentru comunitatea europeană și, mai mult, pentru întreaga securitate euroatlantică.

În paralel, armistițiul încheiat vineri-seara la Minsk cu separatiștii proruși vine să aducă speranța mult doritei liniști în zonele atât de greu încercate în ultimele luni. Consider că implicarea părților într-un dialog constructiv, pe baza planului de pace avansat de președintele Poroșenko, alături de depunerea de eforturi diplomatice constante ar fi dus la evitarea pierderilor de vieți omenești și a distrugerilor materiale considerabile înregistrate până acum. În continuare trebuie să privim cu atenție și să reflectăm împreună asupra modului în care vor evolua lucrurile în partea de est a Ucrainei. În contextul dat, limita dintre „a declara” și „a acționa” este deosebit de fragilă, iar o abordare unilaterală nu va fi niciodată în măsură a duce la o încetare a confruntărilor.