George Ionescu

„Despre «ziua păcălelilor» și nu numai”

Cu toții știm că 1 aprilie este „ziua păcălelilor”, o veche tradiție apărută și pe meleagurile noastre mioritice încă din secolul al XIX-lea. Și fiecare dintre noi am fost păcăliți de diferite persoane măcar o dată în această zi.

Și atunci, ca și acum, farsele variază în funcție de ocazie, persoane și vremuri. Păcălelile făcute de 1 aprilie diferă de la cele simple la cele foarte elaborate, la care unu sau mai mulți membri ai familiei, cunoștințe sau prieteni „complotează” mai mult timp, dar indiferent de modul lor de manifestare, constituiau și constituie un deosebit prilej de distracție.

Originea „zilei păcălelilor” are legătură cu înlocuirea calendarului iulian cu cel gregorian în anul 1582, fiind marcată mai întâi în Europa, apoi a emigrat peste Ocean și, în final, pe tot mapamondul.

Există și o superstiție legată de farsele făcute în prima zi a lunii aprilie. Se spune că este bine să faci farsele înainte de ora prânzului, în caz contrar vei avea ghinion tot anul. Dar 1 aprilie nu este numai „ziua păcălelilor”, este o zi cu însemnătate istorică și asta pentru că, în 1866, a fost înființată „Societatea Literară Română”. La prima ședință care a avut loc un an mai târziu, a fost adoptată denumirea de „Societatea Academică Română”, primul președinte fiind Ion Heliade Rădulescu.

În 1879, printr-o lege specială, societatea a fost declarată institut național, sub numele de Academia Română, fiind cel mai înalt for de știință și de cultură din România. Scopul ei principal era stabilirea ortografiei limbii române, redactarea unei gramatici și a unui dicționar-tezaur.

În perioada comunistă, Academia Română s-a transformat în „Academia Republicii Populare Române”, dar în 1990, Academia și-a recăpătat numele de „Academia Română” și a redevenit o instituție care activează pe baze democratice.

Instituția funcționează autonom și reunește personalități consacrate din domeniile științelor, literelor și artelor și este reprezentativă pentru spiritualitatea românească.

Conform statutului, „Academia Română este o instituție de interes public național de cercetare în domeniile fundamentale ale științei și de calificare profesională superioară, cu personalitate juridică de drept public și independentă în lucrările sale de orice natură”.

Printre obiectivele principale ale instituției se regăsesc „cultivarea și promovarea limbii și literaturii române și a istoriei naționale; stabilirea normelor de ortografie obligatorii ale limbii române; promovarea principiilor democratice și etice și sprijinirea liberei circulații a ideilor în științele, artele și literele românești; editarea de opere originale din domeniul științelor, literelor și artelor, a operelor clasicilor, precum și de publicații periodice; organizarea de manifestări științifice și culturale naționale și internaționale”. Cele mai reprezentative lucrări academice sunt Dicționarul limbii române, Dicționarul explicativ al limbii române.