De la începutul anului 2009, România simte efectele crizei economice, mai ales la nivelul populației active, concretizate în pierderea unor locuri de muncă, scăderi ale veniturilor din muncă și prin deprecierea cursului leu–euro, dublată de o creștere a dobânzilor, care a dus la blocarea creditării și la scăderea veniturilor disponibile ale populației active – principalul consumator.
În acest context, Ministerul de Finanțe român mărește fiscalitatea, generând o presiune suplimentară asupra mediului de afaceri, și se stimulează creditarea prin garantarea de către stat a împrumuturilor persoanelor care vor să-și cumpere prima locuință, în valoare de 60.000 de euro. Ceea ce este și mai îngrijorător pentru situația economică actuală este și faptul că noua Lege a salarizării unitare a bugetarilor a creat nemulțumiri ale sindicatelor personalului bugetar, care amenință cu ample forme de protest în perioada imediat următoare, pentru a determina Executivul să renegocieze această lege cu partenerii sociali.
Noul Guvern PDL trebuie să ia urgent măsuri pentru a limita efectele recesiunii asupra economiei românești prin creșterea investițiilor publice, diminuarea deficitului bugetar și raționalizarea cheltuielilor publice.
Cu un Guvern format din 3-4 membri, fiecare conducând simultan mai multe ministere, așa cum doresc, va mai fi posibil ca România să iasă din criza economică odată cu celelalte state din Uniunea Europeană?
*
## „Formarea tinerei generații”
Tinerii europeni au multe lucruri interesante de spus, ei fiind primii afectați de ulterioarele evoluții din domeniul economic, social și politic. Dezechilibrele demografice, mondializarea, diversitatea culturilor reprezintă doar câteva probleme care îi implică direct. Ei sunt cei chemați să stabilească noi forme ale relațiilor sociale, noi maniere de exprimare a solidarității, să experimenteze diferențele și să iasă îmbogățiți spiritual din aceste experiențe.
Proiectul privind construcția europeană are nevoie și de entuziasmul și de adeziunea tinerilor la ansamblul valorilor pe care se fondează. Tinerii au subliniat permanent că vor să participe la construcția Europei, la dezbaterile referitoare la un viitor care îi privește direct.
Tineretul trebuie privit ca o forță în construcția europeană, și nu ca o problemă în plus de gestionat. Pentru aceasta trebuie să i se faciliteze exprimarea ideilor și posibilitatea confruntării cu cele ale altor factori implicați. Într-un raport al Comisiei Europene se subliniază întrepătrunderea tot mai accentuată a diferitelor status-uri sociale. Cu cât societatea oferă mai puține garanții – de siguranță a locului de muncă, asigurări sociale etc. –, cu atât caracterul neliniar al parcursului individual este mai evident.
Europa este un spațiu în care obiectivul este promovarea respectului valorilor fundamentale, spațiul în care ei trăiesc, studiază și lucrează. Instituțiile care gestionează acest spațiu li se par, în anumite cazuri, departe de realitatea cotidiană. Continuarea proiectului comunitar, perspectiva extinderii UE depind, în mod neechivoc, de adeziunea și implicarea tinerilor.
Formarea unei tinere generații și a unui om nou însuflețit de idealurile nobile ale contemporaneității cu un orizont
cultural sunt și trebuie să rămână una dintre sarcinile principale ale României de azi.
## „Inițiative PDL”
Traian Băsescu și susținătorii lui au demonstrat că nu sunt interesați de adevăratele probleme ale cetățenilor, refuzând orice dialog. În cei cinci ani de zile de când se află în fruntea țării, Traian Băsescu nu a construit nimic, ci a produs haos în toate sectoarele vieții sociale.
Acum, în prag de noi alegeri și după ani de criză economică, Traian Băsescu dorește un Parlament unicameral, care să fie alcătuit, dacă se poate, numai din membri PDL. De ce Domnia Sa nu a avut această inițiativă acum un an, doi sau trei ani?
De ce Partidul Social Democrat a trebuit să plece de la guvernare? Cu ce a supărat? Cu anchetarea doamnelor Udrea și Ridzi pentru cheltuirea banilor publici?
Ce le mai lipsește românilor în acest moment în care traversăm o criză economică majoră? O criză politică! Aceasta este dovada iresponsabilității lui Traian Băsescu, pentru care plătesc scump toți românii.
*
## „România și sistemul medical”
Sistemul medical din România a avut foarte mult de suferit în ultimii ani din cauza acțiunilor diferiților miniștri care s-au perindat la conducere fără o viziune clară și fără un program ferm. În acest moment, din cauza încercărilor repetate, haotice, ne confruntăm cu un haos al sistemului sanitar, atât la nivel organizatoric, cât și al finanțării, cu un impact îngrijorător asupra populației.
Resursele financiare alocate în decursul timpului sistemului sanitar au fost puține și prost gestionate. Banii s-au pierdut în investiții pe care nimeni nu le resimte, neconducând nici la îmbunătățirea actului medical, nici a condițiilor din unitățile sanitare.
Situația sistemului medical românesc rămâne în continuare problematică. La fiecare două zile, un medic alege să muncească în străinătate. Pentru tot restul vieții. Majoritatea au contracte pentru Italia, Franța și Marea Britanie.
În ultimul timp, ne confruntăm cu un exod al cadrelor medicale de la toate nivelurile, medici, asistente, personal necalificat. Salarizarea precară, condițiile insalubre, lipsa dotărilor și nu în ultimul rând lipsa satisfacției actului medical, dar și presiunile din partea opiniei publice au determinat cadrele medicale să muncească în străinătate. Chiar dacă au existat câteva cazuri în care profesionalismul anumitor cadre medicale a putut fi pus la îndoială, să nu uităm că vorbim de cazuri particulare. Mă tem foarte tare că recenta campanie de denigrare la adresa medicilor nu face decât să agraveze această situație.
În realitate, sistemul în care lucrează medicii este plin de deficiențe și ori de câte ori aceste deficiențe ies la iveală, se încearcă transferul de responsabilitate către doctori și culpabilizarea imediată a acestora.
Asistența medicală primară este pe cale de dispariție, constatându-se un deficit de cadre medicale, în special în mediul rural. Pentru atragerea medicilor în aceste zone, este necesară o mai mare implicare a factorului local. Comunitățile locale să-și cointereseze cadrele medicale dacă doresc să le aibă, să le creeze condiții și să le pună la dispoziție dotări.
Ultimii patru ani nu au propus niciun fel de soluții la criza cu care se confruntă sistemul medical românesc. E nevoie în continuare de foarte mulți bani, dar și de o viziune de
ansamblu pentru sănătatea din România. În lipsa acestei strategii, fondurile se consumă fără să-și producă efectele benefice. Medicii, cei care vor totuși să muncească în țara lor, așteaptă încă un proiect clar din partea factorilor de decizie.
Mai mult, ca situația să devină de-a dreptul dramatică, actul normativ privind salarizarea unică este departe de a fi agreat de salariații din sistemul medical. Pentru foarte mulți este doar expresia unui dispreț profund față de cei care își petrec mare parte din viață salvând viețile semenilor lor. Așadar, cred că autoritățile competente ar trebui să intervină urgent, altfel sănătatea românilor va fi în pericol.
*
## „Ambiția Guvernului PDL”
Sistemul bugetar este în colaps. O demonstrează grevele generale, românii nu au avut spitale, poștă, instituții funcționale sau școli. Peste 800.000 de funcționari publici din toată țara au participat, fiecare în felul lui, la greva generală, când statul pur și simplu nu a existat.
Societatea trage semnale de alarmă privind situația gravă în care se află țara. Îi invit și pe miniștri să-și îndrepte privirile spre realitatea concretă și spre situația fragilă în care ne aflăm și să renunțe la a propune măsuri doar de dragul de a vorbi. Este nevoie urgentă de măsuri raportate la realitatea concretă, și nu de fantezii portocalii care să pregătească terenul unei campanii electorale.
În această situație de o asemenea amploare, după repetatele încercări de a rămâne singuri la guvernare, democrat-liberalii au reușit. Ce vor face însă mai departe? Cum va reuși o jumătate de Guvern să gestioneze o situație care se agravează pe zi ce trece? Cum vor reuși miniștrii democrat-liberali cu două portofolii fiecare să pregătească măsuri pentru ieșirea din criză?
Situația economică este din ce în ce mai dezastruoasă, nemulțumirile diverselor categorii sociale și profesionale nu mai au nicio șansă de dezbatere serioasă cu un Guvern pentru care ambițiile politice și calculele electorale sunt mult mai importante.
*
„Reorganizarea administrativ-teritorială va răvăși România”
Traian Băsescu i-a servit lui Boc un proiect. Al celor opt voievodate.
Motivațiile și argumentele penibile care au însoțit inițiativa regionalizării, precum aceea că se pierd fondurile UE, te fac să te gândești că și acest proiect nu este altceva decât praf în ochii electoratului.
Schimbarea din temelii a geografiei administrative a unui stat presupune o cercetare prealabilă profundă, pe multiple planuri, deci interdisciplinară, a efectelor pe termen scurt, mediu și lung pe care le implică schimbarea. Nu există studii de impact.
Președintele nu știe măcar câte zeci de legi ar trebui schimbate simultan cu reorganizarea. Nu știe nici cât costă, nici în cât timp poate fi dus până la capăt acest proces.
Dacă va fi pusă în practică, reorganizarea administrativteritorială va răvăși România. Este cel mai complicat proces administrativ.
În momentul în care se modifică organizarea teritorialadministrativă, vorbim de modificarea tuturor actelor de identitate a peste 20 de milioane de români, a actelor de proprietate, certificate de înmatriculare, premise de conducere, societățile comerciale vor fi obligate să-și schimbe toate actele de identificare.
Ce se va întâmpla cu fondurile atrase? Fiecare consiliu județean are proiecte cu fonduri atrase, nerambursabile, aceste proiecte au fost încheiate cu unitățile administrativteritoriale existente. Apoi avem obligația, conform unui memorandum cu UE, până în 2013, să nu schimbăm actuala organizare administrativ-teritorială.
Fiecare dintre aceste argumente duce la concluzia că președintele Traian Băsescu nu vrea efectiv să discute de problemele cu care se confruntă actuala criză.
Asistăm la o bătaie de joc incredibilă la adresa cetățenilor.
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.