Constantin Codreanu

„Dezastrul execuției bugetare – un nou argument pentru debarcarea Guvernului Dăncilă”

La începutul lunii august am afirmat într-o scurtă analiză privind anunțata rectificare bugetară că Guvernul Viorica Dăncilă devine din ce în ce mai toxic pentru români și pentru România. Enumeram acrobațiile financiare puse la cale de o guvernare incompetentă și iresponsabilă. Acum respectiva analiză poate fi văzută într-o altă lumină, suprapusă pe execuția bugetară după primele șapte luni ale anului curent: un adevărat dezastru.

Nu am fost, nu sunt și nu voi fi niciodată un adept al canibalizării politice/partinice și nu am atacat/criticat pe cineva doar din aceste considerente. De fiecare dată mi-am fundamentat observațiile pe fapte și date concrete. Același lucru e valabil și acum, când vorbim despre o încetinire gravă a economiei românești. Să începem cu câteva date pe care trebuie să le cunoaștem toți.

Avem un deficit bugetar uriaș: 1,76% din PIB-ul prognozat. Cuantum nominal: 18,13 miliarde de lei. Deficitul este cu 6,2 miliarde de lei mai mare decât era în aceeași perioadă a anului trecut. În 2018 acesta reprezenta 1,26% din PIB-ul prognozat.

În cazul încasărilor bugetare, deși avem o creștere cu 11,4%, aceasta nu corespunde prognozei de 16%.

Același lucru e valabil și în cazul încasărilor fiscale, de care trebuia să se ocupe ANAF, care au crescut cu doar 8,6%.

Dacă e să vorbim despre cheltuielile bugetare, este evident că acestea au fost scăpate de sub control: în creștere cu 14,7% față de aceeași perioadă a anului trecut.

Economia trăiește în continuare din consum, lucru dovedit de creșterea cu 12% a încasărilor din TVA.

Cheltuielile cu personalul bugetar au explodat efectiv: s-au majorat cu 21,5% față de anul trecut, până la un cuantum de 59,76 de miliarde de lei. Avem o creștere de 10,5 miliarde față de aceeași perioadă a anului trecut.

Dacă se păstrează ritmul, întreaga anvelopă salarială va ajunge la 102,44 miliarde de lei.

Prin comparație cu anul 2016, când toate salariile bugetarilor au reprezentat jumătate din suma actuală: 57,04 miliarde de lei. O politică de cumpărare a cetățeanului care s-a întors și se va întoarce în continuare, electoral,

împotriva unei guvernări care vede societatea doar ca un mare bazin electoral din care să-și extragă voturi.

Cheltuielile cu asistența socială au crescut cu 7,7% față de primele șapte luni ale anului 2018. Ele reprezintă 33% din totalul bugetului și 6,3% din PIB-ul total estimat pentru tot anul. Să încurajezi, din considerente electorale, menținerea unui segment de asistați sociali într-o țară care se confruntă cu problema acută a lipsei forței de muncă e o mostră inacceptabilă de iresponsabilitate a unor politicieni îndrăgostiți de propriile funcții și fotolii!

Cu o criză guvernamentală în continuă fierbere și un context care va aduce debarcarea inevitabilă a Guvernului Viorica Dăncilă, cei care conduc în acest moment România de la Palatul Victoria urmează cu sfințenie celebrul dicton: _„Après nous (moi), le déluge”_ (După noi, potopul).