Marin Anton

„Dezvoltarea integrată a zonelor rurale are scopul de a întări economia și de a limita depopularea acestora”

Situat în Câmpia Dunării, județul Giurgiu și-a păstrat caracterul său predominant agricol, cu consecințe negative referitoare la fenomenul depopulării rurale.

Datorită transformărilor intervenite în sectorul agricol din țară după anul 1990, agricultura județului nostru rămâne caracterizată prin cuvântul subzistență. În urma fărâmițării excesive a exploatațiilor agricole s-a accentuat înclinația producătorilor agricoli individuali spre autoconsum, iar capacitățile de prelucrare din industria alimentară au rămas în mare parte în urma celor europene. Gradul redus de utilizare a capacităților de producție a determinat să se înregistreze costuri mari pe unitatea de produs, în paralel cu diminuarea drastică a puterii de cumpărare a populației, conducând la diminuarea cererii interne de produse alimentare.

Problemele identificate în regiune constau într-o infrastructură slab dezvoltată, în unități administrativteritoriale fără alimentare cu apă în sistem centralizat, iar rețeaua de canalizare este aproape inexistentă în zona rurală. De aici se poate deduce o incoerență în adoptarea unor strategii locale.

De asemenea, agricultura ineficientă practicată în județul Giurgiu este caracterizată printr-o piață de desfacere greu funcțională, acces greu la credite și un mediu de afaceri

necompetitiv și, nu în ultimul rând, un preț scăzut al produselor agricole.

În cadrul politicilor de dezvoltare trebuie pus accent pe eficientizarea structurilor administrative prin formarea personalului, având drept consecință directă eliminarea disfuncționalităților pieței funciare. Ajutoarele de preaderare în domeniul agricol au permis subvenționarea unei serii de măsuri, precum creșterea calității producției, prelucrării și comercializării produselor agricole, înființarea grupurilor de producători și, nu în ultimul rând, dezvoltarea infrastructurii și reabilitarea satelor.

Din păcate, la 7 ani de la aderare și în fața provocărilor adoptării noii politici agricole comune, anul 2014 devine un an de referință în domeniul agriculturii, chiar dacă noi nu suntem pregătiți corespunzător.

O strategie agricolă comună, prin alinierea la normele comunitare, trebuie să permită o dezvoltare a tuturor țărilor membre, iar strategia să nu conțină simple fraze în proiectele noastre comune cu Europa. Trebuie să ajungem la nivelul european de agricultură competitivă, trebuie să ne dezvoltăm în zona rurală, chiar dacă acum suntem foarte aproape de conceptul de zonă defavorizată.

Există perspective bune în ceea ce privește exporturile alimentare pe piețele internaționale, deoarece în județul Giurgiu avem o pondere mare a terenului agricol, cu fertilitate ridicată a solului, putem folosi irigațiile cu costuri mai mici decât în alte zone ale țării. Dezvoltarea punctelor tari, în paralel cu eliminarea slăbiciunilor constituie propunerile noastre pentru reforma politicilor comunitare actuale.