Petru Sorin Marica

„Dezvoltarea locală și rurală a României – politici și rezultate”

Dezvoltarea economică și socială a României nu se poate limita numai la marile centre urbane. În programul de guvernare este menționată ca obiectiv prioritar modernizarea satului românesc. Pentru a demara acest proces major de transformare structurală a fost inițiat Programul național de dezvoltare locală, PNDL. Scopul principal a fost, într-o primă etapă, susținerea cu fonduri bugetare, prin bugetul Ministerului Dezvoltării Regionale, a autorităților administrației publice locale în vederea implementării proiectelor de dezvoltare și îmbunătățire a infrastructurii locale.

În cadrul PNDL, etapa I, din cele peste 6.700 de obiective de investiții incluse pe lista de finanțare au mai rămas în execuție circa 2.500, ceea ce demonstrează că programul în sine a fost o idee foarte bună și a fost luat în serios de autoritățile locale. Oamenii s-au pus serios pe treabă și un semnal în acest sens este recenta suplimentare cu peste 100 de milioane de euro a bugetului Ministerului Dezvoltării Regionale pe anul 2018, în vederea decontării proiectelor finanțate prin acest program.

Planul național de dezvoltare locală nu este însă singura politică orientată spre teritoriu a Guvernului României. Pe o direcție concordantă este în derulare și Planul Național de Dezvoltare Rurală. Principalele priorități de dezvoltare rurală au rămas modernizarea și creșterea viabilității exploatațiilor agricole, prin consolidarea acestora, sprijinirea instalării tinerilor fermieri, dezvoltarea infrastructurii rurale de bază, încurajarea diversificării economiei rurale, prin promovarea creării și dezvoltării IMM-urilor în sectoarele nonagricole din mediul rural.

De exemplu, la nivelul județului Hunedoara sunt derulate în prezent în cadrul acestui program un număr de 62 de proiecte, care însumează 45,7 milioane de euro, din care valoarea nerambursabilă este de 45,1 milioane de euro. Aceste proiecte vizează preponderent reabilitarea și modernizarea infrastructurii rutiere, modernizarea, extinderea și dotarea unor cămine culturale, extinderea rețelei de canalizare și alimentare cu apă, retehnologizarea unor stații de epurare sau înființarea de grădinițe și centre _after-school_ .

O confirmare a faptului că lucrurile se mișcă într-adevăr în direcția bună este și noul împrumut de 450 milioane de euro, acordat recent României de Banca Europeană pentru Investiții, pentru a finanța contribuția națională la punerea în aplicare a Programului de Dezvoltare Rurală. Împrumutul va sprijini, concret, printre altele, modernizarea a 3.000 de ferme, va cofinanța 400 de proiecte axate pe prelucrarea și comercializarea produselor agricole, precum și 750 de programe care vizează îmbunătățirea serviciilor pentru populația rurală.

Dacă mai multe politici sunt corelate corect și inițiatorii lor sunt consecvenți cu intenția inițială sinceră de a promova nu numai dezvoltarea economică, ci și cea socială a României, în beneficiul cetățenilor ei, atunci rezultatele nu întârzie să apară. Poate că nu este destul de evident, dar efectele cumulate ale Planului național de dezvoltare locală și ale Planului Național de Dezvoltare Rurală au început să se facă simțite. Astfel, în clasamentul „Indicele de progres social 2018” România a urcat șapte poziții și ocupă acum locul 44 din 146 de țări.