Marian Enache

„Dezvoltarea turismului cultural-ecumenic în Colegiul uninominal nr. 8, județul Neamț”

Datorită numărului mare de schituri și mănăstiri vechi existente în județul Neamț, această zonă a devenit una dintre cele mai căutate zone pentru turismul ecumenic. De altfel, cel mai mare procent din numărul total al turiștilor care ajung în județul Neamț îl reprezintă turiștii care vin să viziteze așezările monahale de aici. Fie că este vorba de vechi biserici, de schituri retrase sau de mănăstiri, mulți vizitatori sunt atrași de renumele lăcașurilor monahale, de frumusețea arhitecturală a acestora, de frumusețea locurilor sau de faima duhovnicilor de pe aceste meleaguri. Pe site-ul www.ortodox.ro al Patriarhiei Române, prima poziție pe lista propunerilor de pelerinaje la mănăstiri și schituri este ocupată de județul Neamț, dintre care Colegiul uninominal nr. 8 deține cele mai multe mănăstiri și schituri incluse în traseele ecumenice.

În Colegiul uninominal nr. 8 din județul Neamț există nu mai puțin de 10 mănăstiri cunoscute nu numai de către români, ci și pe plan internațional: Neamț, Durău, Petru Vodă, Buhalnița, Dobru, Pângărați, Secu, Sihla, Sihăstria și Tarcău, marea lor majoritate cu o vechime de peste 100 de ani, unele dintre ele fiind în patrimoniul UNESCO.

Începând încă din Antichitate, pelerinajul religios este o constantă a umanității. Pelerinajele antice la Teba (Egipt), Delphi (Grecia), Efes (Turcia), Ierusalim (Israel) au devenit din Evul Mediu un fenomen colectiv, iar din secolul al XVII-lea, un act individual, având ca scop căutarea adevărului. Turismul ecumenic are, astăzi, o contribuție importantă la produsul intern brut în multe țări ale lumii (Grecia, Israel, Spania, Franța, Polonia etc). Constatându-se că unul din patru turiști sunt interesați de turismul religios, această formă de turism a ajuns să reprezinte un segment distinct al pieței turistice mondiale, transformându-se treptat într-o vastă industrie, care aduce fonduri financiare foarte mari.

Turismul ecumenic trebuie să ia în considerare toate cele șase aspecte propuse de World Religious Travel Association (WRTA), principala organizație mondială în domeniul industriei turismului religios: mormintele sfinte, ca locuri de pelerinaj, sanctuarele religioase; bunurile cultural-religioase (mănăstirile); destinațiile religioase unde au loc manifestări religioase; circuitele de vizitare a unor importante lăcașe de cult, precum și taberele religioase pentru tineret.

Turismul ecumenic are motivații multiple și semnificații spirituale profunde, pelerinii fiind oameni care doresc să viziteze și să venereze locurile sfinte, mormintele martirilor, moaștele sfinților, icoanele făcătoare de minuni sau locurile unde trăiesc duhovnici renumiți. Turismul religios este un fenomen complex, care se află în continuă transformare și diversificare, păstrându-și însă elementul de bază care l-a consacrat: religia. Nu se poate face o distincție netă între turismul cultural și turismul religios: turiștii care merg la mănăstiri din curiozitate, din nevoia de a cunoaște locuri noi, atrași de frumusețea lor prin faptul că sunt situate în locuri mai retrase, pitorești, dar și prin viața deosebită pe care o duc cei ce locuiesc în ele, în momentul întâlnirii cu lăcașul de