„Dezvoltarea turismului în colegiul de vest al Văii Jiului” Colegiul de vest al Văii Jiului cuprinde localitățile Vulcan, Lupeni și Uricani, situate în Depresiunea Valea Jiului din sudul județului Hunedoara, depresiune aflată la o altitudine de aproximativ 600 m, de unde se urcă spre vârfurile muntoase.
Turismul în Valea Jiului vine în completarea activității de minerit, care în ultimii ani s-a restrâns continuu. Văzut ca o alternativă a mineritului pentru a asigura echilibrul economic al zonei, în ultimii ani aici s-au efectuat o serie de investiții, lucrările de modernizare a stațiunilor Straja și Pasul Vâlcan au atras un număr de turiști în continuă creștere. Turismul reprezintă sigura posibilitate de atragere a banilor din exteriorul Văii Jiului, prin intermediul turiștilor care vizitează zona și, în același timp, se creează oportunitatea ca cei care dispun de resurse financiare, atrași de frumusețea locurilor, să fie încurajați să investească în diverse afaceri în această zonă.
Municipiul Vulcan este situat pe cursul mijlociu al Jiului de Vest, este una dintre cele mai frumoase așezări urbane din Valea Jiului, la o altitudine de 680 m, înconjurat de masivele Pasul Vâlcan, Drăgoiu, Zănoaga și Retezat.
În februarie 2011, aici a fost inaugurată telegondola care duce spre stațiunea Pasul Vâlcan, aceasta făcând parte dintr-un amplu proiect de investiții care poartă denumirea „Castelul din Carpați”, inclus în programul „Schi în România”.
Acest proiect vizează dezvoltarea domeniului schiabil în două etape.
Într-o primă etapă s-a realizat telegondola situată între cotele 770–1.310 m; traseul este de la marginea municipiului Vulcan până în Stațiunea Pasul Vâlcan, are o lungime de 3.500 m și este dotat cu 73 de gondole, amenajarea pârtiei de schi, amenajarea drumului de acces la stațiile superioară și inferioară ale telegondolei, instalația electrică pentru telegondolă și amenajarea unei parcări, proiectul având o valoare de 6,6 milioane de euro, proiect realizat din fonduri guvernamentale.
În cea de-a doua etapă urmează să se realizeze o a doua telegondolă, între cotele 1.310 m și 1.620 m, care face unirea cu Stațiunea Straja din Lupeni, amenajare pârtii de schi, instalații de teleschi, instalație zăpadă artificială cu 8 tunuri de zăpadă, achiziția a 4 utilaje tip Ratrac, alimentarea cu apă a instalațiilor de producere a zăpezii artificiale.
Municipiul Lupeni este o localitate cu o istorie bogată. Acesta pune la dispoziția turiștilor stațiunea Straja. Stațiunea este situată la circa 9 kilometri de municipiu, la o altitudine cuprinsă între 1.350 m și 1.580 m, într-un cadru natural pitoresc, pe versantul nordic al Munților Vâlcan. Dominați de vârful Straja (1.868 m), acești munți străjuiesc, împreună cu versantul sudic al Munților Retezat, Valea Jiului de Vest.
Accesul în stațiune se face cu telegondola, aceasta are o lungime de 2.515 m, cu plecare din Zona de agrement Brăița, de la altitudinea de 750 m, și sosire în stațiune la altitudinea de 1.350 m. A fost pusă în funcțiune în decembrie 2012.
Stațiunea Straja este inclusă în programul „Superschi în Carpați” începând cu anul 2003. Proiectul de investiții derulat în stațiune face parte integrantă din programul „Schi în România”. Aici există 220 de locații de primire turistică, în care pot fi cazate un număr de 3.000–4.000 de persoane și, ca urmare a investițiilor realizate în stațiune, aceasta este vizitată la sfârșit de săptămână de 6.000–7.000 de turiști pe zi.
Conform PUZ sunt prevăzute a se construi, pe lângă cele existente, încă 140 unități noi de cazare, precum și spații de parcare aferente acestor unități, care vor permite dezvoltarea stațiunii Straja și transformarea acesteia în stațiune turistică de interes național și internațional.
Investițiile din stațiune au fost realizate conform proiectului „Dezvoltarea Stațiunii Turistice Straja”, aprobat de Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului. Acest proiect are o valoare de 189.607.421,00 lei, cu TVA inclus. Au fost executate până în prezent următoarele lucrări:
– amenajarea pârtiilor existente, în număr de 7;
– s-a construit pârtia aferentă telegondolei, cu o lungime de 3.504 m;
– s-a construit pârtia Canal 2, cu o lungime de 1.400 m;
– s-a construit pârtia aferentă telescaunului Straja, debreiabil, cu 4 locuri T3;
– s-a construit telescaunul Straja, debreiabil, cu 4 locuri, ce face legătura între Șaua Mutu, aflată la altitudinea de 1.650 m, și Vârful Straja, la altitudinea de 1.870 m;
– s-a amenajat un lac de acumulare de 72.000 m[3] , pentru a alimenta cei 164 de hidranți necesari celor 20 de tunuri pentru producerea zăpezii artificiale;
– s-a construit o telegondolă GD8 care a înlocuit vechiul telescaun. Aceasta are o lungime de 2.515 m, un număr de 46 de cabine, capacitatea de transport de 8 persoane/cabină;
– s-au achiziționat două Ratracuri moderne pentru prepararea pârtiilor de schi;
– s-au achiziționat 10 tunuri pentru producerea zăpezii artificiale;
– s-au amenajat parțial cele două pasarele de trecere peste drumul județean, pentru a uni pârtia Constantinescu cu pârtia telegondolă, obținându-se astfel cea mai lungă pârtie din România, de peste 8,3 kilometri, ce va uni Vârful Straja cu stația de plecare a telegondolei din Zona de agrement Brăița.
Din proiectul prezentat au mai rămas de executat următoarele obiective: telescaun T4 pe traseul Stație de sosire telegondolă – Vârful Mutu, telescaun T2 – care va uni Vârful Straja cu Pasul Vâlcan, un complex turistic care va cuprinde o sală de sport, două terenuri sintetice și un bazin de înot, un restaurant panoramic în Vârful Mutu, la altitudinea de 1.770 m, punct jandarmerie, garaj Ratrac și service, sistematizare urbană și alte amenajări pentru agrement.
După cum am prezentat mai sus, se poate observa cu ușurință că în stațiunea Straja au fost făcute importante investiții, care au contribuit la o amplă dezvoltare a acesteia, dar, în același timp, investițiile efectuate aici, precum și cele din localitate, pentru că – nu-i așa? – nu se poate face turism fără infrastructură și învestiții și în oraș, au contribuit la creșterea datoriilor acumulate de Primăria Municipiului Lupeni.
În această ordine de idei, rugăm atât Guvernul României, cât și Ministerul Dezvoltării și Turismului să ajute municipalitatea în achitarea acestor datorii și astfel să acorde o șansă ca Valea Jiului să aibă o dezvoltare economică sănătoasă.
Orașul Uricani este o poartă de intrare în Masivul Retezat, pe aici există posibilitatea ca turiștii să pătrundă în Rezervația Naturală Retezat, unică prin frumusețea locurilor, datorată lacurilor glaciare din zonă, florei și faunei deosebite prezente aici, de o importanță majoră pentru acest oraș fiind continuarea construirii drumului DN 66A pe tronsonul Câmpul lui Neag – Herculane.
Având în vedere cele prezentate mai sus, rog atât Guvernul României, cât și Ministerul Turismului, în numele autorităților locale din Lupeni și Vulcan, să sprijine
continuarea investițiilor pentru unirea celor două stațiuni – Straja și Pasul Vâlcan – pentru a forma un domeniu schiabil foarte vast, dezvoltând astfel turismul la un nivel care să contribuie într-o măsură importantă la dezvoltarea economică a zonei.
## „Nu nedreptățiți minerii!”
Prin Legea pensiilor nr. 263/2010, aprobată în perioada în care doamna Roberta Anastase era președinta Camerei Deputaților, s-a modificat în mod total incorect prevederea cu privire la stagiul complet de cotizare pentru cei care lucrează în condiții speciale, astfel încât, conform art. 56 alin. (5), „Stagiul complet de cotizare pentru persoanele prevăzute la alin. (1) este de 30 de ani”. Precizez că potrivit art. 30 alin. (1) în locurile de muncă cu condiții speciale sunt incluse și cele din unitățile miniere, pentru persoanele care își desfășoară activitatea în subteran cel puțin 50% din timpul normal de muncă în luna respectivă. Astfel, stagiul complet de cotizare pentru calculul pensiei acestei categorii de persoane s-a modificat de la 20 de ani la 30 de ani, afectând în mod serios și nejustificat cuantumul pensiei.
În data de 25 septembrie 2012 am depus o inițiativă legislativă care avea drept scop îndreptarea acestei nedreptăți, respectiv modificarea art. 56 alin. (5) din Legea nr. 263/2010, în sensul „Stagiul complet de cotizare pentru persoanele prevăzute la alin. (1) este de 20 de ani”.
În data de 29 octombrie 2012, Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a trimis această propunere legislativă pentru raport la Comisia pentru muncă, familie și protecție socială și pentru aviz la Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piețe de capital și la Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități.
În data de 8 noiembrie 2012, Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital a dat în mod nejustificat aviz de respingere acestei inițiative, iar la data de 21 decembrie 2012 procedura legislativă pentru această inițiativă a încetat, prin retragerea ei de către Senat.
Precizez că din cei 7.700 de angajați din Valea Jiului care ar beneficia de această modificare a legii, doar 500 sunt prevăzuți să iasă la pensie în acest an, deci punerea ei în aplicare nu ar fi un efort bugetar foarte mare, acest efort se va derula pe o perioadă de 10–12 ani și ar însemna o recunoaștere a drepturilor celor care au cotizat în mod corect la sistemul de pensii.
În data de 29 martie 2013, ministrul muncii Mariana Câmpeanu a participat la Deva la o dezbatere inițiată de Confederația Sindicală Națională Meridian și de Prefectura Hunedoara. La întrebarea adresată de liderul Sindicatului Muntele, Adrian Jurca, cu privire la avizul negativ acordat acestei inițiative legislative, doamna ministru a răspuns evaziv, neargumentând nimic în acest sens.
Acest lucru este inacceptabil din punctul meu de vedere, mai ales că doamna este senator de Hunedoara și reprezintă Colegiul Deva–Hunedoara–Hațeg, colegiu în care sunt oameni care beneficiază de prevederile acestei inițiative legislative.
Fac un apel, în acest sens, la toți factorii decidenți să sprijine această propunere de modificare a Legii nr. 263/2010 și vă anunț și pe această cale că voi relua demersurile pentru aprobarea acesteia, sperând că de această dată o voi avea alături de mine și mineri și pe doamna ministru Mariana Câmpeanu.
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.