Marius Rogin

„Dispută pe marginea bugetului UE”

În următoarele luni urmează să fie stabilit bugetul UE până în anul 2020. Invocând criza, anumite state membre propun recalcularea bugetului și resping categoric planurile Comisiei de la Bruxelles de a dispune de fonduri mai mari cu câteva procente.

La auzul propunerii Comisiei Europene privind majorarea bugetului comunitar cu aproape șapte procente până în 2013, oficialii de la Berlin, Londra și Haga au rămas stupefiați. Comisia vrea să sporească bugetul, în timp ce statelor membre le impune măsuri de austeritate? Critici au curs din toate părțile, însă comisarul pentru buget, Janusz Lewandowski, n-a dat un pas înapoi: „Bugetul nostru e modest și nu este nici motivul supraîndatorării sau al deficitelor cu care se confruntă anumite țări, nici soluția pentru ieșirea din criză”.

În primul rând, anul 2013 reprezintă sfârșitul unei perioade financiare care a durat câțiva ani. După aceea se recalculează banii destinați proiectelor pe termen lung. În al doilea rând, statele comunitare au tăiat prea mult din bugetele anilor anteriori, iar acum se cere o echilibrare. De exemplu, pentru bugetul pe 2012, Comisia a propus o creștere de 5%. În cele din urmă, aprobate au fost numai două procente.

Dar Germania, Marea Britanie și Olanda, țări cu statutul de contributor net la bugetul Uniunii, nu sunt nemulțumite numai de fondurile destinate următorului interval de timp. Acestea ar vrea ca întreaga planificare financiară pe perioada 2014–2020 să sufere o ajustare negativă. Încă din vara anului trecut, Comisia de la Bruxelles solicita o mie de miliarde de euro pentru tot intervalul. „Dacă noi trebuie să reducem bugetele naționale, și Comisia s-ar putea abține de la o mie de miliarde”, declara Werner Hoyer, la acea vreme secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe.

Comparativ cu bugetele naționale, cel al UE este totuși mic. Numai bugetul Germaniei este de trei ori mai mare decât cel comunitar. Dacă Berlinul va reuși să se impună la Bruxelles, Ministerul Federal al Finanțelor va contribui, anual, cu un miliard de euro mai puțin. Mai mult, susține comisarul pentru buget, multe țări membre din estul Europei au nevoie urgentă de sprijin din partea comunității, 40% din totalul investițiilor publice în noile state membre fiind finanțat de la Bruxelles. Economia țărilor mai slabe ar crește și șomajul s-ar reduce, iar statele dezvoltate, care realizează o mare parte din aceste proiecte, ar avea numai de profitat. De aceeași părere este și președintele CE, José Manuel Barroso: „Nu vorbim de fonduri pentru Bruxelles, ci de bani care se vor întoarce înapoi în Uniunea Europeană”.

Conform CE, doar 5% din bugetul comunitar reprezintă cheltuielile Bruxelles-ului. Restul banilor sunt alocați multor proiecte de care profită toate țările membre, în orice caz, în proporții diferite. Cu toate acestea, Comisia este pusă la zid din cauza sumelor risipite în domeniul administrativ. Numeroase fonduri au fost investite în proiecte absurde, în autostrăzi necirculate, în antreprenori care au eșuat sau banii au ajuns pe mâna unor politicieni corupți. Educația și cercetarea au fost sărace în proiecte, pe când subvențiile agrare au fost prea consistente, reproș pe care principalii beneficiari – Franța și Spania – îl resping.