Anghel Stanciu

Distinse domnule președinte, Stimate doamne și stimați domni deputați, Domnilor miniștri,

„Moldova n-a fost a strămoșilor mei, n-a fost a mea și nu e a voastră, ci a urmașilor urmașilor noștri în veacul vecilor”, ne transmite peste veacuri marele voievod Ștefan cel Mare și Sfânt prin „Apus de soare” a lui Barbu Ștefănescu Delavrancea.

Or, astăzi, realitățile economico-financiare și chiar sociale ne îndeamnă spre o retorică întrebare adresată Guvernului României de astăzi, și nu numai. A cui este Moldova? Ce ați făcut cu ea? Răspunsul este evident la îndemâna tuturor: a noastră, a românilor, indiferent de naționalitate, a României, a Guvernului de astăzi și de mâine.

## Oare?

Ce spun cifrele reci, nepartizane, dar neiertătoare? Moldova rănită și ciuntită de Pactul Molotov-Ribbentrop, fapt trecut aproape în uitare, cuprinde actualele județe: Suceava, Botoșani, Iași, Neamț, Bacău, Vaslui, Galați, Vrancea.

Legea nr. 315/2004 a dezvoltării regionale a regrupat județele Suceava, Botoșani, Iași, Neamț, Bacău, Vaslui în așa-numita Regiune de Dezvoltare Nord-Est. Regiunea Nord-Est, asimilabilă în percepția publică cu Moldova, este cea mai întinsă regiune a României, având o suprafață de 36.850 kilometri pătrați, 15,46% din teritoriu, o populație de 3.734.000 de locuitori, 17% – 25% din totalul populației României. În pofida întinderii teritoriale, primul loc din România, și a densității populației, a doua după Regiunea București-Ilfov, Regiunea Nord-Est, respectiv Moldova, este cea mai săracă regiune a României și a doua în topul sărăciei europene, după Severo-Zapaden din Bulgaria.

Datele din anuarul statistic care certifică sărăcirea Moldovei sunt: 56,6% din populația regiunii trăiește în mediul rural; șomaj în creștere, de la 5,3% în 2008 la 8,6% în 2009; produsul intern brut în scădere de la 3.300 euro în 2009 față de 4.011 în 2008. PIB-ul pe locuitor în județele Moldovei arată astfel: Iași, 3.978 euro; Bacău, 3.854 euro; Suceava, 3.242 euro; Neamț, 2.988 euro; Botoșani, 2.617 euro și, atenție, Vaslui, 2.352 de euro.

La nivel național, în Moldova, produsul intern brut reprezintă numai 59% din media națională pe intervalul estimat 2010–2014.

Suprafața de teren arabil este în scădere, cel cultivat, de la 1,35 milioane hectare în 2004 la 1,115 milioane în 2009.

Capitalul străin concentrat mai mult în Regiunea București-Ilfov, la 63,4% din total pe țară, se regăsește în Regiunea de Dezvoltare Nord-Est, în fapt, de subdezvoltare, numai în proporție de 1,9%.

Aceste date seci sugerează întrebarea de început: a cui este, în fapt, Moldova de astăzi? Cine a avut-o în grijă de a ajuns practic în paragină? Plecată din startul Revoluției din 1989 cu un decalaj economico-industrial major față de alte zone ale țării, acesta s-a adâncit și se adâncește pe zi ce trece într-o relativă indiferență a guvernanților, și nu numai.