Alina Ștefania Gorghiu

## **Doamna Alina Ștefania Gorghiu:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

## Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Pe 31 august anul acesta, ca de fiecare dată, sărbătoream Ziua limbii române. La scurtă vreme însă

a venit această modificare legislativă din Ucraina, în urma căreia s-ar putea ajunge – și asta e gravitatea în realitate – la lipsa oportunității de a învăța limba română într-o țară unde numărul etnicilor români se ridică la cifra de 400.000.

Consecința o vedem astăzi: este una formală, oficială, Declarația Parlamentului României, care e un document politic în spiritul și în litera relațiilor internaționale. Însă, dincolo de limbajul documentelor oficiale, este imperios necesar să facem câteva remarci.

Trebuie spus răspicat că limba română nu este și nu a fost niciodată dușmanul nimănui. Nici școala în limba română nu este și nu a fost niciodată dușmanul nimănui. Învățământul de bună calitate, bine organizat, care corespunde nevoilor fiecărui cetățean, care îi respectă identitatea și credința, a fost pentru toate țările un factor de progres și de dezvoltare economică și socială. Așa a fost construită Europa și cred că acesta este drumul pe care trebuie să meargă orice societate care vrea să se integreze acum în Europa.

Gândiți-vă că nu cu mult timp în urmă președintele Poroșenko se adresa chiar în limba română asistenței la un eveniment de la Cernăuți. Spunea atunci că Bucovina poate servi ca exemplu, din multe puncte de vedere, pentru că din moși-strămoși aici oamenii vorbesc limbi diferite, au religii diferite și așa mai departe.

De aceea, astăzi, Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal din Cameră și Senat are mari semne de întrebare de ce, în ciuda acestor mesaje din trecut, autoritățile de la Kiev nu s-au consultat în mod transparent cu etnicii români din Ucraina chiar aici, acum, când schimbările legislative au fost propuse și apoi legiferate și sunt de o gravitate amplă.

Soluția trebuie găsită și trebuie s-o găsim împreună. Iar soluția pentru depășirea acestei crize nu poate fi decât revenirea la dialog, evitarea unor proceduri lipsite de transparență și asumarea respectării standardelor internaționale cu privire la drepturile minorităților.

Stimați colegi,

Statul român este obligat prin Constituție să întărească legăturile cu românii din afara țării și să garanteze păstrarea identității lor etnice, culturale, lingvistice, religioase – art. 7 din Constituție, pe care niciunul dintre noi nu are voie să-l uite; bineînțeles, cu respectarea legislației statului ai cărui cetățeni sunt.

Partidul Național Liberal a urmărit foarte atent demersurile instituțiilor din România din ultima vreme și mergem mai departe. Solicităm Guvernului României să găsească soluții pentru a stabili un cadru de cooperare cu statul ucrainean. România poate să-și asume finanțarea învățării limbii române prin plata profesorilor, a manualelor, a costurilor legate de chirii, dar e nevoie de un acord-cadru, așa cum spuneam, pentru a fi puse la dispoziție săli de clasă în școlile existente. Poate fi doar una din soluții, care să funcționeze pe termen scurt, până când Ucraina își va modifica legislația în domeniu. Dar soluții trebuie găsite.