Cristina Ancuța Pocora

## **Doamna Cristina Ancuța Pocora:**

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

Stimați colegi,

În fiecare an, în întreaga lume, se celebrează, la data de 8 martie, Ziua Internațională a Femeii, prilej cu care femeile de pe toate continentele, deși divizate de frontierele naționale, precum și de diferențele lingvistice, culturale, economice și politice, se reunesc și reflectează asupra respectării drepturilor femeii și îmbunătățirii condiției și statutului acesteia.

Anul acesta, 8 Martie înseamnă 100 de ani de istorie, înseamnă 100 de ani de luptă a femeilor pentru egalitate, justiție socială, pace și dezvoltare, înseamnă 100 de ani de eforturi, pentru ca femeile să poată participa de pe poziții de egalitate cu bărbații la viața politică, economică și socială.

Este cunoscut faptul că deși Ziua Internațională a Femeii își are originile la începutul secolului al XX-lea, când femeile din Europa și Statele Unite reclamau condiții mai bune de muncă, precum și dreptul la vot, totuși ea a fost oficializată de ONU abia în anul 1977.

De aceea, celebrarea Zilei Internaționale a Femeii este de natură a aduce în atenție drepturile, statutul și problematica

femeilor, atât timp cât egalitatea dintre femei și bărbați nu va fi atinsă.

8 Martie a devenit, de-a lungul timpului, aproape o sărbătoare, fiind celebrată atât de ONU, cât și de numeroase state și constituind ocazia de a marca victoriile și progresele obținute de femei, dar și de a face auzite revendicările acestora privind îmbunătățirea situației lor.

După mai bine de un secol de luptă pentru drepturile și condiția femeii, este cazul să se conștientizeze faptul că prezența femeii în societate este indispensabilă la toate nivelurile: familie, locul de muncă sau viața publică.

Egalitatea de șanse, precum și corolarul acesteia, refuzul oricărei forme de discriminare, sunt condiții esențiale pentru ca România să progreseze și constituie o puternică miză socială, prin gestionarea societății de către femei și bărbați, în acord cu valorile: respect, demnitate și responsabilitate.

Respectarea drepturilor femeii este o problemă cu atât mai actuală în România astăzi, cu cât, în pofida progreselor realizate în acest domeniu, femeile se confruntă încă cu numeroase inechități și încălcări ale drepturilor lor.

Deși s-au înregistrat progrese importante de ordin legislativ și instituțional în vederea respectării principiului egalității de șanse între femei și bărbați, România rămâne încă tributară unor mentalități tradiționaliste, de natură a o plasa pe ultimele locuri în Europa, în evaluarea progreselor înregistrate.

Astfel, deși în România femeile au câștigat dreptul de vot încă din anul 1948, reprezentarea feminină este modestă, fiind de doar 9,6% în Parlament, 15,4% în consiliile județene, 11,6% la consiliile locale și de 3,6% din totalul primăriilor.