Lavinia Corina Cosma

## **Doamna Lavinia Corina Cosma:**

Domnule ministru Tudorel Toader,

De mai bine de un an, situația din penitenciare preocupă opinia publică. Vă preocupă și pe dumneavoastră, cei care sunteți la guvernare, este adevărat, într-un fel aparte.

Ne aducem foarte bine aminte de Proiectul de lege privind grațierea unor pedepse. Ați folosit acest subiect ca manipulare în campania electorală, din păcate. Singura preocupare constantă a guvernelor PSD a fost să-și elibereze sau să nu ajungă la închisoare propriii membri de partid.

România trebuie, din păcate, să plătească dure sancțiuni. Dacă nu soluționăm aceste probleme, vom aveam foarte mult de plătit.

Ne preocupă acest subiect. Pare o problemă recentă.

Știm cu toții că, în realitate, pentru prima dată România a fost condamnată la CEDO în 2007. Acest prim avertisment nu a fost luat prea în serios de niciun Guvern. Am primit foarte multe cartonașe galbene și, într-un final, am primit și un cartonaș roșu.

Într-un recurs la memorie, vă reamintesc că această nepăsare de un deceniu a fost sancționată de CEDO, astfel încât Guvernul a fost nevoit să promită că în termen de șase luni de la data rămânerii definitive a hotărârii o să pună în aplicare, de fapt, un calendar exact pentru rezolvarea acestor probleme.

V-ați grăbit să prezentați CEDO un pachet de măsuri care vizează reducerea limitelor pedepselor pentru anumite infracțiuni, aplicarea amenzii penale ca alternativă la pedeapsa închisorii, renunțarea și amânarea aplicării pedepsei.

Ați resuscitat astfel dezbaterile și ați realimentat temerile din luna februarie, că anumiți politicieni condamnați vor fi exonerați de executarea pedepselor.

Puneți accentul pe pedeapsă și deloc pe reintegrare socială. Ați vorbit foarte puțin despre măsuri alternative reale și vreau să vă întreb, domnule ministru, ce se întâmplă cu Strategia națională de reintegrare socială a persoanelor private de libertate – 2015–2020? Da, avem o astfel de strategie, se pare. Este un document de 70 de pagini. Reprezintă, în viziunea Guvernului, soluția la suprapopularea penitenciarelor.

Se dorește să se atingă un ambițios procent de recidivă, 30% până în 2019. Doar că timpul a trecut, suntem în 2018 imediat și nu s-a întâmplat nimic în acest sens.

Sunt nominalizate multe instituții, însă nu am găsit nicăieri în această așa-zisă strategie care sunt pașii pe care trebuie să-i urmeze un deținut din momentul în care iese pe ușa închisorii: cine îl preia, cine îl găsește, cine îl sprijină să-și găsească un loc de muncă, o casă și așa mai departe?

Nimic concret, domnule ministru!

Avem nevoie de lucruri concrete, eficiente!

În ce fel răspund cei care conduc aceste instituții menționate și însărcinate să se ocupe de foști deținuți, dacă nu își fac treaba?!

Mai mult decât atât, sunt ele pregătite pentru a-și asuma astfel de sarcini?