Dacă la nivel european se fac eforturi considerabile, se vorbește de un „New-deal” pentru rezolvarea acestei probleme, se alocă 8 miliarde de euro pentru programe speciale pentru ocuparea tinerilor, în România Guvernul USL transformă tinerii într-o „generație pierdută”. Uniunea Europeană alocă României până la 600 milioane euro pentru următorii doi ani în cadrul programului „Garanția pentru tineri”, bani care pot fi cheltuiți de țara noastră pentru crearea de locuri de muncă pentru tinerii din trei regiuni de dezvoltare eligibile. Acești bani vor fi pierduți dacă Guvernul nu trimite la Comisia Europeană până la începutul anului 2014 programe profesionist făcute pentru absorbția fondurilor pentru tineri. Și nu s-a întâmplat, evident, nimic.
Așa cum o face de 18 luni, ministrul muncii șomează și pe această temă și lasă tinerii fără niciun orizont în această țară. Deși este puternic contestat și din PSD, și din PNL, ministrul muncii este păstrat în funcție doar pentru a nu fi scos la pensie, așa cum poate ar merita.
Doamnelor și domnilor deputați, Domnilor miniștri,
România are acum securea deasupra capului din cauza guvernării incompetente, dezinteresate și corupte. USL continuă să aplice aceeași filozofie bugetară demonstrat falimentară și pentru anul care urmează. Dar România are nevoie de un buget al dezvoltării, nu de un buget al socialismului primitiv.
USL ne anunță cu nonșalanță că bugetul pe anul 2014 este înțesat cu noi impozite și taxe, însă în data de 17 septembrie 2013, atunci când a prezentat în fața Parlamentului scrisoarea de intenție înaintată FMI, Victor Ponta a spus că nu va majora taxe și impozite și nici nu va introduce altele noi. Stenograma ședinței stă drept mărturie pentru minciuna lui Ponta girată de către majoritatea parlamentară. Ponta minte din nou atunci când anunță că taxele și impozitele noi sunt impuse de FMI. De fapt, taxele și impozitele noi sau cele majorate sunt răspunsul benevol al Guvernului la incompetența și incapacitatea de a atinge țintele asumate în acord.
Îi reamintim prim-ministrului că situația economică actuală nu a cerut un acord cu FMI, așa cum s-a întâmplat în anul 2009. La momentul respectiv, România nu avea altă opțiune.
Astăzi, însă, România nu se află într-o stare de dezechilibru economic și financiar care să ne oblige să facem un acord cu FMI. USL putea să negocieze acest acord mult mai avantajos pentru România, însă negocierile nu fac decât să consemneze eșecul politicii economice a Guvernului USL.
Singurul principiu care funcționează este ca acela care plătește deja impozite și taxe să plătească și mai mult. Iar premierul Ponta declară că este mulțumit de cum le îngreunează viața românilor. Pentru că toți românii trebuie să știe: taxele și impozitele noi sau cele majorate sunt prețul plătit de românul de rând pentru incompetența Guvernului de a genera creștere și a colecta taxe, dar, mai mult de atât, prețul plătit de români pentru furtul din bugetul public pe care îl face zi de zi clientela de partid a USL, furt pe care Victor Ponta îl tolerează și încurajează. Acolo sunt banii dumneavoastră, dragi români!
Considerăm că măsurile anunțate de Guvern în urma negocierilor cu FMI au un impact dezastruos asupra românilor și ne îndepărtează tot mai mult de nivelul de trai european. Le trec succint în revistă:
1. Acciza suplimentară de 7 eurocenți pe litrul de benzină și motorină.
Această acciză înseamnă, de fapt, un plus de 8,7 eurocenți pe litru după aplicarea TVA, adică 39 de bani plătiți suplimentar de români pe fiecare litru de benzină sau motorină la un curs mediu de 4,5 lei/euro. Prin urmare, dacă astăzi un șofer poate alimenta cu 100 de lei o mașină cu 18 litri din cea mai ieftină benzină, la anul, cu aceeași sumă de bani va mai putea cumpăra doar 17 litri. La fel, dacă azi, cu 100 de lei, o mașină este alimentată cu 17 litri din cea mai ieftină motorină, la anul, rezervorul va mai fi umplut cu doar 16 litri, cu aceeași sumă de bani.
Creșterea prețului la carburanți va duce la scumpiri în lanț. Reprezentanții patronatelor anunță deja scumpiri ale produselor alimentare de până la 10% la carne, de 3% la legume, ulei și zahăr, de 2% la lapte și de 1% la pâine.
Justificarea lui Ponta pentru introducerea acestei noi accize pe carburanți este că banii vor fi investiți în infrastructură, o nouă minciună marca USL. Reprezentanta FMI a spus foarte clar că veniturile din noua taxă sunt vărsate la bugetul general, deci vor fi practic utilizate pentru a cârpi găurile din proasta colectare bugetară sau vor fi utilizate pentru pomeni electorale, nicidecum pentru noi proiecte de infrastructură. În plus, taxa de 7 eurocenți se varsă tot în buzunarele USL, pentru că în proiectul de buget pe anul 2014 nu se prevede înființarea niciunui fond special, așa cum s-a lăudat Guvernul. USL nu face altceva decât să dubleze o taxă de drum deja plătită de români.
Mediul de afaceri critică aspru această măsură: „Taxa va determina o creștere a prețului benzinei, întrucât aceasta este o componentă importantă a foarte multor produse. Urmarea va fi creșterea prețurilor produselor. Aceasta va fi un factor de inflație în economia românească, iar pentru multe firme va fi și un factor de afectare a solvabilității lor, pentru că această creștere înseamnă ca firmele care au nevoie de mult combustibil să-și mărească și capitalul circulant”, conform declarațiilor lui Ovidiu Nicolescu, președintele Consiliului
Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România.
Acestei declarații i se adaugă și Consiliul Fiscal, prin vocea președintelui Ionuț Dumitru: „Taxa specială pe carburanți exprimă neputința de a atrage fonduri europene. Din 4 miliarde de euro disponibili pentru Programul operațional de transport nu au reușit să atragă decât circa 700 milioane euro. Nu cred că aveam nevoie de o taxă specială pentru a finanța cu banii colectați lucrările de infrastructură. Nu are nicio logică economică.”
2. Accizele vor fi indexate cu rata inflației de la 1 ianuarie 2014.
Guvernului USL nu-i pasă de soarta românilor, ci de propriile-i buzunare. Prin urmare, USL vrea să schimbe sistemul de accizare pentru 2014. Accizele nu vor fi calculate în funcție de cursul valutar al Băncii Centrale Europene din 1 octombrie 2013, ci în funcție de rata inflației. Cu alte cuvinte, în loc să se reducă accizele, din cauza scăderii cursului de schimb, cu 1,65%, conform sistemului actual, acestea vor crește prin ajustarea cu rata medie a inflației pe anul 2013.
Așadar, acciza suplimentară de 7 eurocenți pe litrul de benzină și motorină, la care se adaugă TVA, va fi indexată cu încă 4,77%, rata inflației pe acest an. Astfel, prețul carburanților va crește cu circa 41 de bani pe litru, deci cu aproximativ 7%. În cazul țigaretelor, indexarea va conduce la o scumpire medie cu 32 de bani pe pachetul de țigări și la încă un impuls pentru creșterea contrabandei cu țigarete.
Scumpirile nu se opresc aici. Majorarea accizelor la carburanți, energie electrică, gaze naturale și la restul produselor accizabile va determina o explozie a prețurilor pentru aceste produse și va antrena scumpiri în lanț. Mai mult, indexarea accizelor contravine directivelor europene în vigoare și România riscă declanșarea procedurii de infringement.
3. Impozit pe construcțiile speciale deținute de persoane juridice: parcări, stâlpi, baraje, diguri, centrale hidroelectrice, termoelectrice, nuclearo-electrice, rețelele electrice, eoliene și hidroelectrice ș.a.m.d.
Această măsură este păguboasă din cel puțin două puncte de vedere. În primul rând, va descuraja investițiile. Și aici amintim marile proiecte de energie. În al doilea rând, înseamnă o impunere fiscală nejustificată ce se va răsfrânge tot asupra cetățeanului bun contribuabil, pentru că fiecare societate din domeniul utilităților își va recupera impozitele din prețul final al serviciului.
Tot sub paravanul FMI, USL a anunțat că toate companiile care dețin construcții speciale vor fi impozitate – E.ON, Enel, Transelectrica, Transgaz, Romgaz, toate! Ce uită să ne spună Guvernul Ponta este că orice taxă suplimentară care intervine pe astfel de rețele va trebui să fie recunoscută de ANRE și automat introdusă în tariful final plătit de român.
PDL reamintește că în timpul guvernării sale societățile vizate au menționat că prețul la energie – mă refer la curent electric sau gaze – va fi majorat cu până la 20% în cazul aplicării unei măsuri similare. Prin urmare, impozitul pe construcții speciale este o nouă lovitură dată mediului de afaceri și populației. Concluzia este clară: vom avea majorări mari, mari, majorări ale facturilor.
Președintele Camerei de Comerț Româno-Germane, Radu Merica, critică lipsa de predictibilitate a măsurilor
convenite deja de Guvern cu finanțatorii externi: „Le văd cu oarecare rezerve, în sensul că, dacă punem impozit pe construcții, altele decât clădiri, trebuie să se stabilească exact modul de aplicare. Trebuie să vedem care este impactul – dacă spui despre electricitate, despre cablul de internet, e o mare nebuloasă.”
Florin Pogonaru, președintele Asociației Oamenilor de Afaceri din România, consideră că „majorarea taxelor se va traduce, din păcate, în nivelul de trai al cetățenilor normali. Oamenii nu vor mai folosi mașinile proprii. Nu cred că într-o societate care în momentul de față are încă probleme de criză, de capacități de producție nefolosite, deci în care există, pe de altă parte, impulsuri deflaționiste foarte puternice, vom vedea o inflație semnificativă. Sunt luat prin surprindere de o taxare a stâlpilor de electricitate”, spune Florin Pogonaru.
4. Redevențele pentru resursele naturale cresc cu 25%, cu excepția celor la petrol și gaze.
Măsura nu înseamnă altceva decât noi scumpiri la apă minerală, sare ș.a.m.d. Creșterile la pensii și salarii sunt doar firimituri, care nu vor acoperi creșterea în lanț a prețurilor. 5. Salariul minim brut va fi majorat în două etape, până la 900 lei.
Creșterea acestui salariu minim neînsoțită de reducerea CAS are efect negativ asupra locurilor de muncă, crește povara fiscală pe muncă și, implicit, presiunea pe angajator. Evaziunea va lua din nou proporții, ca urmare directă a creșterii muncii la negru.
Creșterea salariului minim brut la 900 de lei înseamnă o creștere cu 70 de lei a venitului net al angajatului. În schimb, costul cu salariile suportat de angajator, cel chemat să creeze locuri de muncă, ca urmare a acestei creșteri, este de aproape 13% față de nivelul actual. În plus, creșterea salariului minim majorează toată grila salarială din companie.
Președintele Consiliului Național al Întreprinderilor Mici și Mijlocii din România, Ovidiu Nicolescu, atrage atenția că majorarea salariului minim pe economie va afecta direct mii de microîntreprinderi. „Există o parte dintre IMM-uri decapitalizate de criză, unde mai sunt și datorii la bugetul statului, cu o cerere scăzută de piață, care sunt la limita subzistenței. La aceste firme, aceste creșteri care sunt foarte mici, cumulate, pot să creeze probleme, inclusiv de supraviețuire. O să fie vorba de niște mii de firme.”
6. Guvernul a anunțat creșteri salariale pentru o parte din bugetari, în special pentru profesorii debutanți și medicii rezidenți. Fondul de salarii crește cu 3%.
Guvernul USL a majorat în 2013 salariul minim brut pe economie cu 14%, această creștere a fondului de salarii cu 3% fiind doar praf în ochi pentru bugetarii cu cele mai mici salarii. Plătesc mult mai mult taxele majorate și facturile crescute.
Situația reală stă de fapt astfel: salariile nete au crescut cu 14% în timpul guvernării PDL, în perioada ianuarie 2009–aprilie 2012, și cu doar 3,6% în cele 18 luni de guvernare a USL. Dacă guvernarea USL chiar ar vrea să aducă salarizarea bugetarilor pe principiul echitabilității, ar pune în aplicare Legea salarizării unitare. Preferă în schimb această variantă simplistă, în care aruncă din nou câteva firimituri. Avalanșa scumpirilor de anul viitor la gaze, la
electricitate, la carburanți va anula complet această creștere infimă.
7. Indexarea pensiilor cu 3,7%.
Indexarea tuturor pensiilor nu este un cadou al USL, ci o obligație legală. Grav este că Guvernul Ponta refuză să crească pensiile în anul 2014 în conformitate cu prevederile legale, adică 100% din rata inflației și 50% din creșterea reală a salariului mediu brut pe anul 2013. Or, pentru acest an, numai rata prognozată a inflației este de 4,1%. Unde este, așadar, creșterea legală a pensiilor?
USL se joacă cu legile după cum îi place. La accize știe că inflația e de 4,7%, la pensii uită, inflația scade la 3,3 la sută. În plus, Guvernul USL reușește prin noile taxe pe carburanți și energie, care vor avea un efect de domino asupra tuturor prețurilor la produsele de consum, să anuleze această indexare și chiar să mai ia din buzunarele pensionarilor.
Să nu uităm că, sub guvernarea PDL, pensia medie de asigurări sociale de stat a crescut cu 30%, de la 593 de lei în anul 2008 la 773 de lei în anul 2011. Aceeași tendință a fost urmată și de pensia medie cu stagiu complet de cotizare, care s-a majorat cu 23%. În schimb, sub guvernarea USL, pensia medie de asigurări sociale de stat a crescut cu numai 4,4%, de la 778 lei în aprilie 2012 la 811 lei în septembrie 2013.
USL joacă teatru ieftin în privința diminuării CAS cu 5 procente. Ca să acopere măsurile dezastruoase pentru traiul românilor, USL ne amăgește în privința diminuării cu 5 puncte procentuale a nivelului CAS, minciună menită să alimenteze speranțele românilor până după alegerile europarlamentare. Reprezentanta FMI a spus clar că această măsură nu este inclusă în bugetul pe anul 2014 și, într-adevăr, nu este. Am trecut Legea bugetului de stat, aseară, prin Comisia de finanțe, buget și bănci. Reducerea CAS din iulie 2014 este condiționată de obținerea unor venituri la bugetul de stat de peste un miliard de euro, în perioada ianuarie–iulie 2014.
Șefa misiunii FMI, doamna Andrea Schaechter, a spus cu subiect și predicat că reducerea CAS se va implementa de la 1 iulie doar dacă se va lărgi baza de impozitare sau se vor adopta noi măsuri fiscale de creștere a veniturilor bugetare. Or, acest lucru nu trebuie să mai bucure pe nimeni, pentru că promisa reducere a CAS se va regăsi tot în alte majorări de taxe și impozite. Liderii USL doar au mimat păstrarea cotei unice, susținând că sunt apărătorii acestei cote. În fapt, liderii USL și-au bătut joc de români și de mediul de afaceri, deoarece măsurile fiscale luate sub pretextul păstrării cotei unice sunt la fel de dăunătoare pentru mediul de afaceri și puterea de cumpărare a populației ca și majorarea cotei unice.
Proiectul de buget pe anul 2014 este unul pur electoral, este unul parșiv, ia mult prin taxe și dă puțin înapoi românilor. Taxele suplimentare din anii 2013 și 2014 scot din buzunarele românilor și ale firmelor încă 8 miliarde lei. Investițiile de 6% din PIB anunțate de USL în bugetul pe anul 2014 sunt nesigure, pentru că se bazează pe fonduri europene, or, USL ne-a demonstrat până acum că nu știe să absoarbă bani europeni. Singurul lucru la care se pricepe este tăierea continuă a cheltuielilor cu investițiile. Chiar președintele Consiliului Județean Hunedoara și membru
al PNL, Mircea Moloț, a declarat că nu a primit niciun leu pentru investiții noi și, prin urmare: „Pentru investițiile pe care le-am făcut anul acesta, nici eu nu m-aș vota.”
Măsurile anunțate de Guvernul USL vor avea drept efect aruncarea în prăpastie a economiei României, creșteri de prețuri în lanț și scăderea puterii de cumpărare a fiecărui român. Premierul bagă mai întâi mâna adânc în buzunarele românilor prin taxe noi, scumpește viața românilor, apoi dă înapoi foarte puțin și doar unora. În an electoral, USL va mări salarii și pensii atât de puțin încât să se poată lăuda. Cu alte cuvinte, USL va jupui contribuabilii români pentru a înapoia o mică parte din încasări prin creșteri de salarii și pensii, în speranța că va câștiga capital electoral. Infima creștere a pensiilor și majorarea derizorie a salariilor unor bugetari nu vor însemna nimic în fața avalanșei de creșteri ale prețurilor care ne așteaptă sub povara noilor taxe. Efectul acestor măsuri disperate este sărăcirea și mai mult a românilor.
Mediul de afaceri își exprimă îngrijorarea profundă asupra efectelor noilor taxe și impozite. Camera de Comerț Americană atrage atenția că, citez: „Împreună cu creșterile de fiscalitate impuse deja în legislație, fără o consultare prealabilă și transparentă cu mediul de afaceri, astfel de decizii determină o agravare fără precedent, în ultimii 20 de ani, a poverii fiscale pe care contribuabilii români vor fi obligați să o suporte.” În plus: „În lipsa unei strategii de țară căreia să i se circumscrie, sistemul fiscal românesc, în loc să se modernizeze prin mecanisme eficiente și echitabile, în sprijinul dezvoltării țării și al eforturilor mediului de afaceri, în condițiile actuale, grele, de piață, este în pericol să devină un factor de obstrucție insurmontabil, mai ales sub distorsiunile cauzate de corupție, evaziune fiscală și creșterea comerțului ilicit cu produse accizabile.”
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.