Mihaela Ioana Șandru

## **Doamna Mihaela Ioana Șandru:**

O să ajungem la discuția referitoare la buget și o să fie o dezbatere foarte interesantă, vă asigur.

În continuare, o să mă rezum la un domeniu în care eu mi-am desfășurat activitatea timp de 16 ani, și anume sistemul bancar.

Accesul la finanțarea întreprinderilor mici și mijlocii a fost întotdeauna o problemă foarte sensibilă. Cu toate că teoretic au existat programe de finanțare pentru IMM-uri, atât ale instituțiilor guvernamentale, cât și ale băncilor comerciale, în realitate, accesul la bani a fost deseori greoi, și pe alocuri chiar imposibil, din cauza barierelor impuse de normele bancare.

România are la dispoziție o sursă financiară foarte importantă în perioada de criză pentru a-și susține dezvoltarea, și anume fondurile europene. În următorii 4 ani, țara noastră beneficiază de aproximativ 32 miliarde de euro pentru a susține investițiile alocate direct întreprinderilor mici și mijlocii prin programe de competitivitate, dezvoltare rurală și dezvoltarea resurselor umane.

De asemenea, o sumă importantă se va îndrepta către IMM-uri, ca prestatori de activități, pentru implementarea investițiilor finanțate din fonduri alocate pentru dezvoltare.

Dar la ce le folosesc toate aceste fonduri, dacă nu există un cadru adecvat utilizării lor? Experiența acumulată de România în derularea Programului SAPARD nu a fost folosită corespunzător, atâta timp cât la aproape 2 ani de la aderare nu toate măsurile sunt active. Mai mult decât atât, multe dintre procedurile care au îngreunat implementarea SAPARD-ului, creând rupturi între bănci și beneficiarii finali, au fost menținute și în procedurile elaborate acum.

O astfel de direcție principală de acțiune în viitorul imediat este aceea care va avea în vedere crearea cadrului legislativ care să permită ușurarea accesului întreprinderilor mici și mijlocii la finanțare. Principalele direcții de acțiune vor fi cele care vor conduce la crearea unui sistem bancar sănătos și cele care vor facilita și susține procesul de creditare.

În vederea absorbției corespunzătoare și rapide a fondurilor, organismele competente vor face demersuri pentru schimbarea procedurilor de evaluare administrativă și tehnico-economică.

În paralel, Parlamentul, prin grupul de lucru, va căuta soluții pentru facilitarea accesului la creditare. Se vor promova măsuri ce vor viza modificarea sistemului de provizionare a creditelor acordate în baza unor garanții emise de instituții guvernamentale, gen Fondul național de garantare a creditelor pentru întreprinderile mici și Fondul de garantare a creditului rural.

Aceste măsuri vor conduce la deschiderea băncilor spre acordarea de credite, utilizând aceste instrumente.

În acest moment, din cauza sistemului deficitar impus de Banca Națională, garanțiile emise de cele două fonduri menționate sunt diminuate în unele situații chiar cu 50%, băncile private fiind puse chiar în postura de verificator al instituțiilor de stat emitente.