Moțiunea simplă cu titlul „Scăpați mineritul din Valea Jiului de norocul rău al conducerii bicefale Vosganian–Niță!”.
Stimați membri ai Cabinetului Victor Ponta,
Doamnelor și domnilor parlamentari,
În rândul bravilor mineri din Valea Jiului circulă o vorbă, a cărei valoare este, pentru acești oameni bravi, mai presus decât orice. Ei, minerii, exclamă atunci când își fac unii altora promisiuni: „Un om, o vorbă!”, iar această sintagmă înseamnă pentru orice om cinstit, dar mai ales pentru minerii Văii Jiului, dacă nu literă de lege, atunci în mod categoric un cuvânt de onoare ce se cere a fi respectat cu strictețe.
Atunci când oamenii politici care compun actuala guvernare, mai cu seamă cei care sunt astăzi miniștri responsabili de industria energetică a României, au venit în Valea Jiului, în campanie electorală, pentru a le cere votul lor de încredere, aceștia le-au promis minerilor, sub cuvânt de onoare, că vor avea grijă ca mineritul din această zonă a țării nu doar să continue, dar să cunoască și o dezvoltare pe baze economice susținute de stat.
Dincolo de frumoase cuvinte, ceea ce constatăm astăzi referitor la acest subiect este că intențiile guvernanților noștri nu mai seamănă deloc cu promisiunile făcute, sub cuvânt de onoare, minerilor din Valea Jiului, ca de altfel tuturor românilor, cu doar câteva luni în urmă. Situația prezentă în care se regăsește astăzi industria energetică românească este o dovadă vie a incapacității conducerii bicefale a Ministerului Economiei și a celui al Energiei.
Sub conducerea miniștrilor Vosganian și Niță, sistemul energetic național trece prin cea mai gravă criză pe care a cunoscut-o România de-a lungul întregii sale istorii. Iar ministrul economiei, Varujan Vosganian, și cel al energiei, domnul Constantin Niță, se dovedesc a fi incapabili să facă față acestei provocări economice.
Statisticile au demonstrat, în mod categoric, că în perioada Sărbătorilor Pascale din acest an în România consumul de energie a atins cea mai scăzută cotă din istorie, fapt care a condus la înregistrarea unei crize de supraproducție, ale cărei consecințe sunt extrem de grave, atât în plan economic, cât mai ales în plan social, pentru țara noastră.
Orice țară cu o conducere responsabilă caută să-și asigure nu doar independența energetică, ci și pârghiile necesare pentru a-și valorifica la maximum resursele naturale și potențialul energetic cu care a înzestrat-o bunul Dumnezeu.
România și cei care o guvernează astăzi se dovedesc însă partizani ai unei alte politici, în care incompetența sau diversele interese de moment sunt mai presus de interesul național, de interesul cetățenilor români.
Stimați colegi,
Incapacitatea responsabililor de bunul mers al sistemului energetic național a făcut posibil ca, într-un moment de cumpănă al acestuia, soarta a sute de mii de oameni și viitorul acestora să fie puse sub semnul întrebării. Ne referim, punctual, la situația din Valea Jiului. Aceasta era denumită, odinioară, drept „cel mai mare bazin carbonifer al României”. Unii o prezentau chiar, mai plastic, drept „Valea aurului negru” sau „El Dorado al României”.
Astăzi, Valea Jiului a ajuns, din cauza incapacității Ministerului Economiei, cel mai mare bazin al disperării. Sau, dacă doriți o exprimare mai plastică, o adevărată „Vale a Plângerii”.
Dincolo de frumoasele prezentări ale perspectivelor industriei miniere și termoenergetice pe care domnii miniștri le fac la posturile de televiziune, dincolo chiar de dezbaterile pe această temă la nivelul ședințelor din Guvern și din CSAT, chiar dincolo de actele normative emise de ochii lumii – fără posibilitatea concretă de punere în aplicare a acestora–, realitatea în ceea ce privește situația industriei termoenergetice românești e cea pe care o trăiesc acum oamenii din Valea Jiului.
Domnul ministru Constantin Niță, însărcinat în mod special de Cabinetul Ponta pentru a soluționa problemele industriei energetice din România, declara la televizor că nu există niciun fel de probleme legate de funcționarea Complexului Energetic Hunedoara, ignorând faptul că, exact în ziua în care făcea aceste declarații, la mina Paroșeni, din Valea Jiului, câteva sute de mineri luaseră deja decizia disperată de se autobloca în subteran.
În realitate, în ultima perioadă de timp, în ciuda tablourilor economice optimiste prezentate de domnul ministru Niță și domnul ministru Vosganian, situația de la exploatările miniere din Valea Jiului a devenit dramatică și periclitează, pe de o parte, situația oamenilor din acest bazin monoindustrial al țării și, pe de altă parte, siguranța economică națională.
Toate aceste lucruri par să nu mai figureze însă în acest moment pe agenda domnilor miniștri Vosganian și Niță. Aceștia uită că, dincolo de promisiunile asumate în fața oamenilor din Valea Jiului, Guvernul României și-a asumat câteva obligații clare în fața întregii țări și a întregii Comunități Europene, legate de subiectul managementului industriei energetice.
Pentru a reîmprospăta memoria domnilor miniștri, dar și pentru a vă prezenta tabloul corect al perspectivelor industriei termoenergetice românești, vă aducem în atenție câteva informații:
1. Termocentralele Mintia și Paroșeni au fost proiectate pentru a funcționa pe baza huilei extrase din Valea Jiului și au o putere instalată cumulată de 1.435 MWh, reprezentând puncte strategice în Sistemul Energetic Național.
2. Pentru a viabiliza sectorul minier de extracție a huilei energetice, Guvernul a decis, la sfârșitul anului 2011, reorganizarea fostei Companii Naționale a Huilei din Valea Jiului în două societăți de stat: Societatea Națională a Huilei – SA Petroșani, având 5.128 salariați, aflată în prezent în subordinea domnului ministru Niță, și, respectiv, Societatea Națională pentru Închideri Miniere din Valea Jiului – SA Petroșani, având 2.420 salariați, aflată în prezent în subordinea domnului ministru Vosganian.
Prima înglobează unitățile miniere din bazinul carbonifer al Văii Jiului considerate drept viabile – Lupeni, Vulcan, Livezeni și Lonea –, precum și Preparația Coroiești, Stația de Salvare Minieră, aparatul de conducere, în timp ce a doua societate cuprinde trei unități miniere din Valea Jiului considerate neviabile – Uricani, Paroșeni, Petrila – și care urmează a fi închise până în anul 2018, potrivit Directivei 787/2010.
Pentru a viabiliza sectorul termoenergetic, Guvernul a decis, pe de o parte, divizarea fostei companii Termoelectrica și, pe de altă parte, fuziunea centralelor termoelectrice Mintia–Deva și Paroșeni–Vulcan, constituind Complexul Energetic Hunedoara, având 1.960 salariați.
Potrivit calendarului de acțiuni asumat de Guvernul României, Societatea Națională a Huilei urmează să fuzioneze, prin absorbție, cu CEH, termenul final preconizat pentru realizarea acestei fuziuni fiind luna mai 2013.
Potrivit notificării făcute de statul român către Comisia Europeană, Societatea Națională pentru Închiderea Minelor Valea Jiului – SA Petroșani a asumat un program de închidere a exploatărilor miniere neviabile până la finele anului 2018, în baza Directivei 787, accesând pentru acesta și un program de ajutor de stat pentru subvenționarea activității și aplicarea unor măsuri aferente implementării programului de închidere.
Doamnelor și domnilor,
Dincolo de aceste măsuri obiective pentru repunerea în mișcare a industriei miniere și termoenergetice, ceea ce se întâmplă în acest important segment al sectorului energetic național sub guvernarea domnilor miniștri Vosganian și Niță aduce mai degrabă cu fapte care ar putea fi catalogate drept subminarea economiei naționale, și nicidecum salvarea economiei naționale.
În acest context, vă aducem la cunoștință problemele existente la nivelul Văii Jiului, dar și soluții pentru rezolvarea acestora.
Spre exemplu, încă din primele zile ale guvernării, la foarte puțin timp după ce, în campania electorală pentru alegerile parlamentare, le-au vorbit oamenilor din Valea Jiului despre importanța strategică a huilei de Valea Jiului, subalternii domnului ministru Constantin Niță autorizau achiziția unei cantități de 300.000 de tone de huilă din import pentru termocentrala Mintia–Deva. Importul masiv de cărbune a făcut ca, spre exemplu, Complexul Energetic Hunedoara, la finele anului 2012, să aibă un stoc inutil de cărbune, care, în luna mai 2013, odată cu scăderea vânzării de energie în piață de către CEH, a generat practic imposibilitatea de a mai prelua cărbunele produs la minele din Valea Jiului. În fața unei astfel de situații, conducerea CEH invocă o serie de criterii economice, forțând practic cele două societăți miniere să vândă cărbunele la un preț subevaluat cu aproape 30% față de prețul reglementat stabilit și avizat de Guvern.
Guvernul României are obligația să solicite conducerilor Societății Naționale pentru Închideri Miniere Valea Jiului, pe de o parte, și Complexului Energetic Hunedoara, pe de altă parte, respectarea notificării Comisiei Europene, a programului integrat al acesteia, în așa fel încât 31 decembrie 2018 să fie data la care cele trei exploatări miniere să fie închise în condiții optime de siguranță și protecție socială a salariaților.
SNH – SA Petroșani a fost înființată în baza Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 119/2011 și funcționează începând cu 1 ianuarie 2013.
Prețul de cost al gigacaloriei depășește cu mult prețul de vânzare, în condițiile în care această societate nu mai beneficiază de ajutor de stat. Prețul de vânzare al gigacaloriei agreat de CEH este de 69 de lei pe gigacalorie și
nu trebuie lăsat neamintit faptul că la nivelul societății au fost, dar nu mai sunt luate măsuri de eficientizare, relevante în acest sens fiind următoarele:
- anul 2009 – 113,53 lei preț de cost pe gigacalorie;
- anul 2010 – 103,53 lei preț de cost pe gigacalorie;
- anul 2011 – 92,53 lei preț de cost pe gigacalorie;
– anul 2012 – 105,62 lei preț de cost pe gigacalorie.
Nu mai punem la socoteală faptul că, într-o analiză absolut obiectivă asupra contractelor de natură economică dintre societățile miniere din Valea Jiului și Complexul Energetic Hunedoara, Curtea de Conturi a României a constatat, într-un raport dat publicității la finele anului trecut, că societățile miniere vând cărbunele sub prețul de cost către termocentralele beneficiare, calificând acest lucru drept... infracțiune.
Ca soluție nu se prevede decât urgentarea fuziunii dintre SNH și CEH și aprobarea de către ANRE a unui preț la cantitatea de energie reglementată prin Hotărârea Guvernului nr. 138/2013 care să asigure acoperirea prețului de cost al MWh produs, utilizând cărbune la prețul gigacaloriei sus-amintit, și implementarea de urgență a unui program de eficientizare a activității, cu termen 1.07.2015, întocmit de un management profesionist, fără implicații politice.
Este vitală pentru Valea Jiului asigurarea resurselor financiare, fie pentru retehnologizarea minelor și a două grupuri energetice de la Mintia, fie pentru retehnologizarea minelor și construirea unui grup nou la Paroșeni, de minimum 250 MWh. Prin retehnologizarea grupurilor de la Mintia se asigură apa caldă și încălzirea localităților limitrofe, precum și producerea de energie electrică într-un punct strategic pentru sistemul energetic național și nu se va genera șomaj în această zonă. Prin construirea unui grup nou la Paroșeni se asigură posibilitatea termoficării Văii Jiului, eliminării costurilor transportului cărbunelui pe calea ferată și generării a minimum 500 de locuri de muncă, în condițiile în care până la finele anului 2018 în Valea Jiului se vor pierde aproximativ 3.000 de locuri de muncă.
Protecția socială a salariaților nu este garantată, întrucât aproximativ 22-26% din aceștia nu vor îndeplini condițiile de pensionare la data efectivă a închiderii minelor. Ca soluție, Guvernul României poate să includă Societatea Națională de Închideri de Mine Valea Jiului în cadrul CEH, întrucât această societate nu generează pierderi, beneficiind de ajutor de stat, în acest fel salariații putând a-și desfășura activitatea până la îndeplinirea condițiilor de pensionare. O altă soluție o reprezintă aprobarea unui program special de protecție socială a salariaților care nu vor îndeplini condițiile de pensie, prin pensionarea anticipată a acestora, având în vedere faptul că Valea Jiului este o zonă monoindustrială, iar crearea de noi locuri de muncă este doar o promisiune neonorată marca USL.
## Stimați colegi,
În fața tuturor acestor realități și a incapacității de a gestiona în mod eficient și responsabil problemele sistemului energetic național, avem cu toții obligația să intervenim, până când lucrurile nu vor degenera spre un deznodământ catastrofal pentru întreaga economie a acestei țări și pentru siguranța noastră energetică.
Noi, ca parlamentari, ca oameni politici responsabili, avem datoria de a stopa această situație catastrofală în care se află industria termoenergetică românească, economia țării în general.
Dacă minerii au bunul obicei de a-și spune unii altora „Noroc bun!” la intrarea în șut, și noi vă spunem, stimați colegi, că atunci când vine vorba despre o chestiune atât de importantă cum este soarta sistemului energetic național, norocul, bun sau rău, și-l mai face românul și cu mâna lui. În mâinile dumneavoastră se află astăzi nu doar norocul economiei țării, ci obligația pe care o aveți cu toții în fața celor care ne-au dat votul și încrederea de a le aduce vestea norocului bun.
Pentru că domnii miniștri Vosganian si Niță au adus în economia țării norocul rău, prin nepăsare, această moțiune trebuie să primească votul dumneavoastră și cei doi miniștri trebuie să plece.
Vă mulțumesc mult.
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.