Mihai Țâbuleac

## **Domnul Mihai Țâbuleac:**

Cu tot respectul pentru inițiatorii legii față de care s-a formulat prezenta cerere de reexaminare și cu tot respectul față de punctul de vedere exprimat anterior, aș vrea să semnalez faptul că suntem într-o situație în care, iată, punctul de vedere al președintelui coincide cu cel al Guvernului, pentru că nici Guvernul României nu a fost de acord cu legea

în discuție, considerând că prevederile acestea sunt excesive, pentru că instituie un sistem privilegiat în care locuințele de serviciu sunt înstrăinate de instituțiile din domeniul apărării, ordinii publice și securității naționale.

Concluzia, atât a Guvernului, cât și a președintelui, este că natura locuinței de serviciu este de a servi celui pentru a cărui funcție a fost destinată.

De fapt, ce a vrut legea criticată? Să transforme Ministerul Apărării și, eventual, Ministerul Internelor și Reformei Administrative în agenți de vânzări imobiliare, invocând fenomenul mobilității personalului care lucrează în aceste sectoare.

Din punctul meu de vedere, expunerea de motive susținută de inițiatorii legii justifică tocmai cererea de reexaminare, pentru că înstrăinarea continuă a fondului de locuințe se constituie ca o restricție în calea mobilității forței de muncă.

Tocmai pentru a face față schimbărilor de personal mai frecvente decât în alte domenii, entitățile de stat din acest domeniu trebuie să dețină un fond de locuințe de serviciu pe care să le poată pune operativ la dispoziția celor îndreptățiți.

Pentru aceste considerente, îmi exprim opinia că cererea de reexaminare este corect formulată, se bazează pe argumente clare, în timp ce raportul comisiei de specialitate este lipsit de argumentații, ceea ce mă determină să