Monitorul Oficial·Partea II·Senatul·20 octombrie 2008
Dezbatere proiect de lege · retras
Emil Răzvan Theodorescu
Discurs
Doamna președinte, Doamnelor și domnilor colegi,
De câteva zile, sub cupola celui mai emblematic monument al Bucureștiului, Ateneul Român, cea mai importantă filarmonică din România cântă cu banderole albe în semn de protest față de o anumită măsură a Guvernului.
În anul 2004, la inițiativa lui Adrian Năstase, îndrăznesc să spun și a mea, ca ministru al culturii, am făcut să apară Legea nr. 102/2004, care-i recunoștea Filarmonicii „George Enescu” unicitatea ca ansamblu artistic în România, pentru valoarea de excepție pe care o are pe plan național și internațional.
Ei bine, aflăm că, în aceste zile în care nebunia creșterilor salariale este cea care este, acestei echipe de excepție din România i s-a diminuat salariul cu 55%.
Este absolut impardonabil ceea ce a făcut, eu nu voi spune Guvernul Tăriceanu, ci voi spune ministrul culturii și cultelor.
Nu m-ați auzit niciodată în patru ani spunând ceva despre cel care mi-a fost succesor, dar în fața unei asemenea măsuri... Practic, la inițiativa sa, a fost abrogată această lege a noastră din 2004. Bun, avea dreptul s-o facă, dar această abrogare s-a tradus într-un conflict mare cu sindicatele artistice și în diminuarea cu 55%, repet, a salariilor unei echipe artistice excepționale. Rezultatul? Sub conducerea unor mari dirijor — a lui Mazel, de pildă —, zilele trecute, Filarmonica „George Enescu” din București a cântat cu banderole albe în semn de protest.
Sigur, în pragul campaniei electorale, dacă aș fi cinic, aș spune că salut o asemenea situație care-i așază pe adversarii noștri liberali într-o poziție atât de incomodă. Mă gândesc însă că am scos o lege acum patru ani, lege care a fost salutată de toată lumea.
De ce prim-ministrul îl lasă pe onorabilul compozitor și poet, care este ministrul culturii și cultelor pentru încă vreo câteva săptămâni, să-și facă de cap cu abrogarea unei legi atât de importante?
Rezultatul îl vedem acum și este absolut rușinos. Mă doare sufletul să văd prima filarmonică a țării cântând cu banderole albe în semn de protest.
Apelul meu este către prim-ministru, în legătură cu această situație absolut de negândit în România de astăzi.
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.