Vreau să vă spun că am stat mult și m-am gândit dacă să-mi prezint discursul pe care l-am pregătit cu foarte multă greutate și în același timp cu foarte multă responsabilitate sau să încerc să vorbesc și eu, așa cum a vorbit primulministru, _en passant_ , vorbind despre orice numai despre temă nu. Și mă gândesc totuși că dumneavoastră și oamenii care ne privesc merită respectul nostru, și atunci trebuie să ne gândim serios când abordăm o asemenea problemă, care este de fapt programul de măsuri anticriză, un program pe care Guvernul ar fi trebuit să-l prezinte Parlamentului conform procedurii parlamentare și opiniei publice.
Din păcate, opinia publică cred că deja s-a lămurit în acest interval de timp despre cine încearcă să conducă cu adevărat România, despre actul de guvernare, despre poziționarea guvernanților față de criză, în concluzie, despre funcționarea coaliției aflate la putere.
Vă aduc aminte că am solicitat încă din luna ianuarie Guvernului Boc să-și respecte atribuțiile și să participe la o
dezbatere parlamentară privind criza economică în România, pentru a-și prezenta soluțiile concrete și măsurile reale de contracarare a efectelor crizei. Am fost refuzați constant și chiar dezbaterea de astăzi reprezintă o amânare față de solicitarea inițială a PNL.
Din păcate, refuzul coaliției aflate la putere de a discuta despre măsurile anticriză ascunde un lucru foarte simplu: incapacitatea Guvernului de a guverna și de a prezenta un program coerent de relansare economică a României. Boacănele din actul de guvernare, certurile din sânul coaliției, numirile în funcții publice ale unor persoane controversate aflate în atenția justiției, înghețarea salariilor au avut prioritate în lipsa unui program de măsuri de dreapta care să dea încredere pe piață și cetățenilor.
Apropo de asta, domnule prim-ministru, partenerul dumneavoastră de coaliție, Mircea Geoană, tot solicită un program de măsuri anticriză, pentru că probabil și dumnealui s-a săturat să audă guvernanții vorbind de vechea moștenire, fără să existe nicio măsură concretă de combatere a efectelor crizei. Poate că totuși vă gândiți și dumneavoastră să faceți ceva în acest sens.
Și mai simt nevoia unei clarificări: domnule prim-ministru, cu toată prudența necesară, constat că dumneavoastră nu ați aflat încă că banii nu sunt transferabili de la un an la altul și eventualele excedente le găsim în investiții, ceea ce Guvernul liberal a făcut.
În ciuda — mă feresc să spun a minciunilor —, în ciuda neadevărurilor pe care le-ați spus, România a încasat de la Uniunea Europeană peste 1,6 miliarde de euro în anul 2007, iar pentru anul 2008, cifrele oficiale încă nu sunt date publicității. Dar ne puteți spune câți bani ați încasat dumneavoastră ca primar din fonduri europene, că noi am auzit că vreo 70 de mii de euro. Dacă este așa, credeți că sunteți îndreptățit să ne dați lecții? Poate să mai luați lecții.
Lipsa de profesionalism și incompetența Guvernului au devenit vizibile încă de la proiectarea bugetului pe anul 2009. Aceste slăbiciuni s-au accentuat în timp. Bugetul de stat și măsurile propuse de actuala putere nu au fost și nu sunt realiste. Faptul că puterea actuală vorbește despre alte ținte bugetare în contextul unui acord cu FMI și despre o rectificare a bugetului evidențiază fără tăgadă incompetența celor care acum conduc România.
Dumneavoastră, Guvernul Boc, ați venit în Parlament și ați legiferat, cu forța pe care o aveți, un deficit bugetar de 2%. La vremea respectivă, PNL a propus mărirea deficitului pentru a putea implementa un volum mai mare de investiții publice în infrastructură. Concluzia: Guvernul este acum pe cale să negocieze o nouă țintă, un deficit bugetar mult mai mare decât cel care a fost aprobat prin bugetul de stat.
Că vorbiți despre reducerea birocrației și a cheltuielilor publice ca măsuri anticriză mi se pare și demagogic, și ieftin, având în vedere că dumneavoastră ați crescut aceste cheltuieli, că ați mărit birocrația, chiar dacă vă lăudați cu desființarea Cancelariei, dar cu mutarea tuturor salariaților aduși de la Cluj la Secretariatul General.
Ne-ați promis reducerea de taxe și impozite. Ne-am bucurat. Din păcate, se vorbește numai de majorarea acestora, unele le-ați și majorat deja, cum ar fi, și știți foarte bine, contribuția de asigurări sociale de stat, cum ați majorat golănește, dacă nu șmecherește, impozitul pe clădiri și pe terenuri, cum vreți să introduceți impozitul forfetar și așa mai departe.
Am sperat ca măcar astăzi să veniți cu o schiță de guvernare a unui program anticriză prin care să ne arătați că vreți să faceți ceva în această țară. Din păcate, vă ascundeți în continuare incompetența, luptând cu vechea guvernare și cu greaua moștenire. Dacă veți continua așa, mi-e teamă că introduceți România într-o mare dramă.
Tot văzând ce ați făcut, ne întrebăm dacă, poate dumneavoastră, Guvernul Boc, nu aveți nevoie de sprijinul, FMI. Probabil că așa sperați să vă ascundeți incompetența, incapacitatea de care dați dovadă în actul de guvernare, poate așa încercați să-l salvați și pe domnul Băsescu la alegerile prezidențiale.
V-am ascultat cu multă atenție discursul pe care l-ați rostit. Nu ne-ați spus nimic referitor la viziunea Guvernului și ne-ați prezentat o înșiruire de acțiuni ale unor ministere, în termeni foarte generali, și atât. Era o glumă pe vremuri: „Cea mai bună soluție, nicio soluție!” Se pare că la dumneavoastră se aplică foarte bine acest lucru.
Stimați colegi,
România are cu adevărat nevoie de un program de măsuri anticriză, care să atenueze efectele crizei financiare și economice globale și să utilizeze avantajele pe care le are în scopul realizării unei creșteri economice reale și asigurării de locuri de muncă, cu rolul de a permite efectuarea cheltuielilor bugetare necesare. Din păcate, în absența unui asemenea program, toată construcția bugetară aprobată în mare viteză demonstrează lipsă de soluții, dar mai ales nerealizarea obiectivelor importante pentru această țară.
România nu trebuie să se împrumute de la FMI dacă va ști să utilizeze fondurile europene în investiții publice, adică să beneficieze de bani fără niciun cost financiar, ceea ce este real, iar după munca noastră de a crea proiecte și programe eligibile acest lucru este perfect posibil.
România nu trebuie să crească impozitele și taxele, așa cum a făcut-o și intenționează să o mai facă Guvernul dumneavoastră, ci, dimpotrivă, să reașeze o parte din fiscalitate în sensul de reducere, pentru că numai așa se poate accelera consumul, se poate asigura creșterea forței adevărate a agenților economici, crearea de lichiditate la aceștia, sporirea competitivității și atractivității produselor românești pe piețele internaționale.
România trebuie să diminueze evaziunea fiscală și este nevoie de o relaxare fiscală pentru a sprijini un asemenea demers de scoatere a unei părți însemnate din economia neagră și gri la suprafață, concomitent cu întărirea procesului de administrare fiscală, fapt dovedit cu brio de guvernarea liberală.
România trebuie să aloce fonduri către anumite sectoare care vor afecta viața oamenilor în condiții de austeritate, în special în domeniul sănătății, al pensiilor și salariilor mici, iar pentru asta are nevoie de priorități legate de oameni, și nu de interese de grup și electorale.
România trebuie să-și apere interesele în interiorul Uniunii Europene și să-și utilizeze inteligent și ferm statutul de țară membră a Uniunii și să nu accepte un tratament discriminatoriu, dar pentru asta este nevoie de responsabilitate.
Bănuim că un împrumut de la FMI va justifica nerealizarea promisiunilor electorale și a programului de guvernare, dar va avea ca efect antrenarea unor circuite financiare, atenție!, către unii politicieni sau susținători ai puterii, și vă atenționăm asupra acestui lucru. Asta nu justifică intrarea României în
sfera de constrângeri ale FMI, care nu sunt necesare dacă am avea un Guvern responsabil, competent și cu multă responsabilitate în ceea ce face.
Un acord cu FMI înseamnă închiderea gurii tuturor celor care acuză Guvernul de minciună, incompetență și imoralitate. Știm că asta doriți, că asta urmăriți și că asta încercați să folosiți ca să vă salveze.
Vreau să dau câteva exemple, referindu-mă strict la discursul dumneavoastră, domnule prim-ministru. Am făcut o comparație între măsurile pe care dumneavoastră, de fapt pretinsele măsuri, că altfel nu le pot spune, pe care dumneavoastră le anunțați, și măsurile adevărate pe care Guvernul Tăriceanu, Guvernul liberal, le-a luat printr-un act normativ, și am constatat că ați preluat din actul normativ pe care, ulterior, l-ați abrogat câteva măsuri, șapte la număr, și ați mai adăugat, sau v-ați propus să mai adăugați, câteva pe care nu le puteți face. Vorbiți, de exemplu, despre neimpozitarea profitului reinvestit. Cum să faceți acest lucru dacă n-ați modificat Codul fiscal? Iar acest lucru se poate întâmpla numai de la 1 ianuarie 2010 dacă respectați legea.
Cum să compensați TVA de plată cu cel de recuperare dacă nu aveți cadrul legal? Iar dacă aveți cadrul legal și respectați legea, tot de la 1 ianuarie 2010 se va întâmpla acest lucru.
Cu alte cuvinte, vorbiți de măsuri pe care nu le puteți implementa că nu aveți legi și, ca atare, mai trec luni de zile din anul 2009 fără să luați nicio măsură concretă anticriză care să rezolve problemele pe care România le are. Sigur, cele pe care le-ați preluat de la noi erau gândite într-o altă conjunctură, erau gândite în noiembrie 2008, când viața era alta și când problemele României nu erau atât de grave cum sunt astăzi.
Câteva măsuri anticriză în abordare liberală pe care vi le enunțăm, stimate domnule prim-ministru, și pe care vi le punem la dispoziție să le puteți utiliza: prima și poate cea mai importantă problemă pe care dumneavoastră trebuie s-o rezolvați se referă la viziune — creștere economică, menținere și creare de locuri de muncă, implicarea investițiilor publice, consolidare fiscală și bugetară. Dacă plecați de la aceste lucruri, domnule prim-ministru, veți avea succes.
Abordarea liberală a măsurilor anticriză are la bază următoarea filozofie fiscală: fără creșteri de taxe și impozite, din contră, relaxare și stimulare fiscală.
Și vă spuneam că am dori să reducem cota unică de impozitare de la 16% la 15%, și puteți s-o faceți; am dori să reducem taxa pe valoarea adăugată de la 19% la 15%, și puteți s-o faceți, inclusiv cu două taxe derogatorii: 5% pentru prețurile reglementate, acolo unde statul poate să controleze cu adevărat reducerea prețurilor, cu efect benefic pentru creșterea consumului și pentru buzunarele oamenilor — mă refer la medicamente, la energie electrică, la gaze naturale, dar și cu o cotă derogatorie majorată la 25% pentru produsele de lux, acolo unde, într-adevăr, se pot încasa sume importante.
Numai să vreți acest lucru, domnule prim-ministru, pentru că este în puterea dumneavoastră să faceți asemenea lucruri posibile pentru o țară care are nevoie de asemenea măsuri: un deficit bugetar care să se ducă către 4% și în felul acesta nu asfixiați România, ci, dimpotrivă, îi dați o gură de oxigen, investițiile publice în anumite domenii, acolo unde avem fonduri europene pe care le putem utiliza, și n-am să revin
asupra lor, pentru că vi le punem la dispoziție în scris, redarea sentimentului de încredere pe piețele de capital bancare și reluarea creditării.
Dacă dumneavoastră ați aborda o serie de măsuri în acest domeniu, ați reda românilor încrederea în sistemul bancar, și românii ar ști că economiile lor sunt în siguranță, companiile, de asemenea, ar putea să aibă acces ușor la finanțare pentru a continua să investească, pentru a continua să-și deruleze proiectele. Ați uitat de fiecare dată piața de capital, un segment important al pieței financiare, capitaluri de risc, fonduri cu capitaluri de risc, instrumente de piață de capital, obligațiuni pentru IMM-uri, dar mai ales înființarea depozitelor pentru IMM-uri, care să le salveze de la faliment și insolvență, și aceste certificate de depozit să poată fi evident utilizate în piața financiară, un control mai riguros în privința politicilor și cheltuielilor publice.
Vorbim aici de o nouă lege a finanțelor publice și a finanțelor publice locale, care să poată duce la o consolidare bugetară mult mai serioasă și mult mai controlabilă, vorbim, de asemenea, de proiecte și programe de investiții multianuale, și pentru acestea este nevoie de modificarea cadrului legislativ, maximizarea accesării fondurilor europene, ceea ce cred că se poate face și fără să apelați la Fondul Monetar Internațional, și, nu în ultimul rând, un set de măsuri sociale, și vă amintesc în primul rând punctul de pensie, 45% din salariul mediu pe economie. Vă mai amintesc contribuțiile la asigurările sociale de stat în valori mai mici, care să poată să ducă la o contribuție serioasă din partea angajatorilor și angajaților, în sensul de a plăti voluntar, și nu a se duce o parte din aceste contribuții în economia neagră, multe alte ajutoare care pot fi utilizate de noi, de toți românii, în această perioadă.
În consecință, domnule prim-ministru, PNL v-a pregătit un program de măsuri anticriză pe care vi-l oferim gratuit, pentru că românii au nevoie de un asemenea program, și nu ne interesează paternitatea unora dintre măsuri, ci ne interesează ca aceste măsuri să producă efecte pentru toată lumea.
Credem că un asemenea program deja este întârziat. El ar fi trebuit din luna ianuarie să funcționeze, ca să putem să atenuăm efectele unei asemenea crize care a început să se simtă cu adevărat și în România.
Domnule prim-ministru,
Sper să țineți cont de faptul că PNL-ul vă pune cu sinceritate și cu onestitate la dispoziție o abordare de dreapta a unui program de măsuri anticriză.
Vă mulțumesc.
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.