Vasile Cîtea

## Doamnă președinte, Stimați colegi,

Cu îngăduința dumneavoastră, astăzi vă voi prezenta declarația politică intitulată „Separarea puterilor în stat – principiu fundamental al statului constituțional modern”.

Dragi colegi,

După ultimele evenimente petrecute în România am crezut, inițial, că asistăm la o rescriere a dispozițiilor constituționale. Să fi fost oare abrogate dispozițiile art. 2, 61, 115 și 124 din Constituția României, printr-o mișcare de forță specifică unui stat absolutist? Această stare de incertitudine a fost rapid înlăturată de ultima decizie a Curții Constituționale din România, care a statuat, cu subiect și predicat, că una dintre puterile statului și-a încălcat competențele, cu alte cuvinte, a încălcat principiul fundamental al separării puterilor în stat.

Acest principiu, pe care își construiesc statalitatea majoritatea țărilor europene, este considerat piatra de temelie a unui stat modern, în sensul în care puterile trebuie separate și echilibrate pentru a garanta una dintre cele mai importante inviolabilități: libertatea individului.

Așadar, separarea puterilor statului nu este un moft al unui teoretician în materia dreptului, ci mijlocul de garantare a libertății unui individ, cu scopul declarat de a izola orice încercare de instaurare a unui stat absolutist.

Revenind la ultimele evenimente de pe scena politică românească, am asistat la o ofensivă veritabilă împotriva statului de drept, deși art. 2 din Constituție precizează că „suveranitatea națională aparține poporului care o exercită prin organele sale reprezentative”, iar dispozițiile art. 61 alin. (1) din Constituție precizează că „Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român și unică autoritate legiuitoare a țării”, fără să uităm de dispozițiile art. 115 alin. (2), care fixează cadrul juridic pentru instituția delegării legislative.

Decizia recentă a Curții Constituționale nu a făcut altceva decât că a delimitat, în fapt, competențele în ceea ce privește puterile statului și a repus la locul cuvenit principiul supremației constituționale.

Chiar dacă este greu de acceptat pentru unii colegi, Curtea a statuat faptul că există un conflict de competență între DNA și Guvernul României, conflict generat de ancheta procurorilor cu privire la oportunitatea și legalitatea unui act normativ. Faptul că judecătorii Curții Constituționale au confirmat răspicat că Guvernul Grindeanu a acționat legal,

în sfera lui de competență pentru a emite ordonanțe, este o victorie a principiului legalității.

Într-o democrație autentică, oportunitatea unui act normativ nu poate fi verificată de reprezentanții Ministerului Public, nici motivarea acestuia, nici măcar dacă, în speță, se verifică sau nu starea de urgență care să îl determine. Așa încât ne dorim, dragi colegi, ca în România justiția să se înfăptuiască numai în numele legii, iar procesul legislativ să fie exercitat de autoritățile învestite direct sau indirect prin cea mai veritabilă armă politică, votul cetățeanului, și nu dosarul politic.