Roberta Alma Anastase

## **Doamna Roberta Alma Anastase:**

Și eu vă mulțumesc pentru intervenția dumneavoastră, domnule deputat Aurel Vainer.

Domnul deputat este și președintele Federației Comunităților Evreiești din România.

În continuare, aș vrea să-l invit la microfon pe directorul general al Institutului Național pentru Studierea Holocaustului „Elie Wiesel”, domnul Alexandru Florian.

Vă rog.

## **Domnul Alexandru Florian** _– directorul Institutului_

_Național pentru Studierea Holocaustului „Elie Wiesel”_ **:**

## Doamnă președinte al Camerei Deputaților,

## Doamnelor și domnilor deputați,

În urmă cu 70 de ani, în luna septembrie, conducătorul Ion Antonescu scria într-o telegramă adresată vicepremierului: „Toți evreii să fie readuși în lagăre, preferabil în cele din Basarabia, fiindcă de acolo îi voi împinge în Transnistria. Trebuie să se înțeleagă de toți că nu este lupta

cu slavii, ci cu evreii. Este o luptă pe viață și pe moarte. Ori învingem noi și lumea se va purifica, ori înving ei și devenim sclavii lor.”

În condițiile celui de Al Doilea Război Mondial, de la vorbă la fapte nu a fost decât un pas. Un pas pe care conducătorii de atunci ai României l-au făcut încă din 1940:

- august 1940, pogromurile de la Dorohoi și Galați;

- ianuarie 1941, pogromul de la București;

– iunie 1941, pogromul de la Iași;

– octombrie 1941, a început deportarea și exterminarea evreilor din România în Transnistria;

– în mai 1942, 25 de mii de romi din România au fost deportați în Transnistria, 11 mii dintre ei nu s-au mai întors.

Zeci de mii de victime, civili aruncați la marginea societății și uciși pe criterii etnice și rasiale.

Astăzi, la 70 de ani de la Holocaust, Guvernul României, prin Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”, aduce un omagiu memoriei acestor victime, îi asigură pe urmașii acestora și pe supraviețuitori de faptul că procesul de consolidare a democrației are ca o componentă importantă promovarea memoriei, însușirea valorilor toleranței, coabitării și înțelegerii celuilalt, combaterea antisemitismului, rasismului și a negării Holocaustului.

Proiectele educaționale culturale și de cercetare ale institutului au ca obiectiv aprofundarea și asumarea istoriei recente a României în coordonatele adevărului istoric susținut de documente, mărturii și lucrări de istoriografie. O ilustrare a acestei strategii de educație și cultură publică este Memorialul Holocaustului, inaugurat de președintele României în octombrie 2009 în prezența reprezentanților Guvernului României și ai Parlamentului. Acest memorial reprezintă astăzi un spațiu al memoriei publice, cu puternice valențe educaționale și semnificații umane. Memorialul este un spațiu al reculegerii ridicat din inițiativa Guvernului, pentru a ne aminti că astfel de fapte nu trebuie să se mai repete.