Sigur că moțiunea este un prilej pe care din punctul meu de vedere este firesc să-l discutăm în Parlament, cu atât mai mult cu cât se referă la un sistem de mare importanță, sistemul de învățământ.
Aș fi avut foarte multe motive, poate, să fiu amărâtă de lucrurile care, într-o manieră total neadevărată, s-au spus de la acest microfon. Aș vrea doar să precizez din start, din respect față de profesiunea doamnei deputat care a citit moțiunea, câteva lucruri: reorganizarea învățământului se face conform Constituției, prin lege organică, nu printr-un ordin de ministru; ministerul se numește Ministerul Educației, Cercetării și Inovării.
Și sigur că aș putea să aduc foarte multe alte lucruri de clarificat, care sunt lipsite de conținut prin modul în care au fost exprimate aici.
## Doamnelor și domnilor deputați,
Art. 141 din Legea nr. 84/1995, republicată, precizează, în ceea ce privește atribuțiile Ministerului Educației, între altele, următoarele: aprobă curriculumul național și sistemul național de evaluare, asigură și supraveghează respectarea acestora.
Ca urmare, vreau să precizez de la început că prin aprobarea planurilor-cadru, nu a programelor de disciplină, ele fiind parte a curriculumului național, Ministerul Educației,
Cercetării și Inovării și-a exercitat una dintre atribuțiile conferite prin legea aprobată de Parlamentul României.
Moțiunea pe care Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal a depus-o pe domeniul educației este, fără nicio urmă de îndoială, greu de justificat. Dacă ne-am referi numai la titlu, aceasta dovedește necunoașterea definiției pe care Dicționarul explicativ al limbii române o conferă cuvântului „cenzură” și, mai ales, necunoașterea persoanei cu care se asociază acest cuvânt.
Sunt un om de bun-simț și slujesc școala românească de un număr important de ani. Aparțin sistemului de învățământ, îi respect pe oamenii școlii, sunt alături de părinți și de elevi, și de studenți, și le înțeleg așteptările.
De aceea, consider nepotrivită și total incompatibilă asocierea sintagmei „cenzură” cu modul în care mi-am desfășurat activitatea de dascăl sau activitatea presupusă de funcțiile pe care le-am avut: prodecan, decan, secretar de stat, rector sau ministru.
În moțiune se afirmă că ordinele emise dovedesc lipsa unei strategii unitare privind sistemul preuniversitar de învățământ, ceea ce determină aproape pe oricine să pună mai multe întrebări, evident, retorice.
Care a fost strategia partidului pe care îl reprezentanți, în domeniul educației? Cum a fost posibil să aduceți în fruntea sistemului pe cei care erau doar decidenți politici, creând un precedent foarte păgubos pentru sistem? Care sunt măsurile de reformă pe care le-ați întreprins? Acestea sunt doar câteva întrebări dintr-un șir care ar putea continua foarte mult.
Poate că nu aș fi menționat aceste aspecte, dacă cei care au gestionat sistemul de educație în guvernarea PNL nu ar fi preluat și continuat proiectele demarate în guvernarea precedentă, în care m-am implicat și dintre care menționez: învățământul obligatoriu de 10 clase; informatizarea învățământului; admiterea computerizată în liceu; înființarea centrelor de excelență; reabilitarea școlilor și a căminelor; dezvoltarea învățământului din mediul rural; dotarea școlilor cu microbuze; cornul și laptele; rechizite școlare gratuite pentru copiii provenind din familii cu probleme sociale; bursa „Bani de liceu” de la Guvern; bursa „Guvernul României”; bursa pentru studenții din mediul rural etc.
Evident, nu aștept răspunsuri, dar nici nu cred că reprezentanții PNL sunt îndreptățiți să vorbească de incoerență și de incompetență.
## Doamnelor și domnilor deputați,
Școala românească se confruntă cu numeroase probleme și cred că o discuție în acest sens în Parlamentul României este oricând bine-venită, dar subiectul ales de semnatarii moțiunii nu susține interesul firesc pentru învățământul românesc, ci mai degrabă este o încercare de a face din ministrul educației ținta unei agresivități greu de explicat și de susținut cu argumente.
Planurile-cadru reprezintă o parte a curriculumului național, regândirea acestora fiind un obiectiv al strategiei
care are în vedere modernizarea școlii românești și care este asumată de Guvernul României.
Acțiunile pe care le-am demarat pentru realizarea acestui obiectiv și care sunt astăzi cenzurate de autorii moțiunii au la bază un principiu, și anume: reducerea numărului de ore și descongestionarea programului foarte încărcat al elevilor de liceu.
După cum mulți dintre dumneavoastră cunosc, planurile-cadru de învățământ aplicate în prezent în sistemul național de învățământ pentru clasele a IX-a – a XII-a de liceu, filiera teoretică, vocațională și tehnologică, conțineau un număr cuprins între 33 și 36 de ore pe săptămână. Prea mult, după opinia mea de dascăl, pentru un elev care are între 14 și 18 ani.
Observațiilor personale le adaug opiniile exprimate adesea în presă de părinți, de profesori, de elevi. În acest context, era mai mult decât necesar să se adopte o măsură care să conducă la readecvarea planurilor-cadru de învățământ, în raport cu nivelul de vârstă, de dezvoltare a elevilor, precum și de specificul disciplinei ca modul de pregătire profesională.
În ceea ce privește critica adusă de autori referitoare la eliminarea orelor de educație fizică, vă rog să-mi permiteți să vă informez că specialiștii ministerului, pe baza analizei evoluției alocării orelor de educație fizică din perioada 1999 – 2008, ținând seama de numărul mare de scutiri la orele de educație fizică, precum și de solicitările părinților și elevilor, au propus schimbarea modalității de abordare pentru desfășurarea orelor de educație fizică.
## Doamnelor și domnilor deputați,
Aveam de ales între două variante: să mă fac că nu văd că, așa cum s-au desfășurat până acum orele de educație fizică și sport, au redus aproape la zero mișcarea sportivă de masă și au îngustat extraordinar de mult baza selecției pentru sportul de performanță, sau să încerc să regândim, împreună cu toți cei care sunt specialiști în acest domeniu, modul în care se derulează orele de educație fizică și sport. Ceea ce am propus prin noile planuri-cadru acest lucru încearcă să facă, pentru că argumentele pe care dumneavoastră le aduceți aici, cu copiii care au o anumită obezitate în creștere, cu faptul că nu mai există mișcare sportivă de masă, nu sunt rezultatul deciziei de acum o lună, ci acestea reprezintă efectul modului în care au fost efectuate orele de educație fizică și sport de până acum.
Ce au planurile-cadru în acest moment? Au o oră în trunchiul comun; mai poate fi, din curriculumul la decizia școlii – prin decizia școlii –, luată încă o oră și alocată educației fizice și sportului. Sunt două ore în plus pentru organizarea sportului de echipe și încă o oră pentru ansamblurile sportive.
Deci, pentru sport, pentru educația fizică și pentru sportul de masă, în acest moment în planurile-cadru sunt minimum trei ore și maximum cinci ore.
Dacă vom ști să gestionăm... și voi avea o preocupare specială pentru acest capitol, dacă vom ști să gestionăm cu
performanță aceste ore, cu siguranță vom produce o schimbare în ceea ce privește mișcarea sportivă de masă.
Aș vrea să mă refer puțin și la sportul de performanță: Ministerul Educației are mai multe cluburi sportive școlare. Pe mandatul anterior, contrar celor menționate aici în moțiune, am încercat să cresc eficiența bazelor sportive ale acestor cluburi sportive și să încerc ca această bază sportivă să fie în egală măsură folosită de liceele cu profil de sport.
Am fost în urmă cu trei săptămâni la Dej și am fost fericită să văd cum, prin asocierea dintre un liceu sportiv și un club sportiv școlar, s-a dezvoltat un centru de performanță, care face mândrie nu numai județului. Este, după părerea mea, o mândrie la nivel național.
Deci, prin toate demersurile mele, n-am încercat decât să încurajez sportul de performanță și, prin actualele demersuri pe care le avem în vedere, nu vom face decât să punem standarde de performanță pentru cluburile școlare sportive, și sunt convinsă că ele vor da rezultatele așteptate.
## Doamnelor și domnilor deputați,
O altă critică adusă de autorii moțiunii se referă la eliminarea orelor de limbă modernă. Și de această dată trebuie să vă spun că autorii moțiunii sunt în eroare, deoarece curriculumul național din România acordă importanța cuvenită dobândirii de către elevi a competențelor de comunicare în limbi moderne, așa cum sunt ele definite în documentele de referință care orientează studierea limbilor străine la nivel european, respectiv documentele Comisiei Europene referitoare la dezvoltarea competențelor-cheie și cadrul european comun de referință pentru limbi, învățare, predare, evaluare, publicat de Consiliul Europei în 1998 și revizuit în anul 2000.
Planurile-cadru aprobate răspund cerințelor obiectivului Barcelona, limba maternă plus doi, încurajează profesorii de limbi străine să-și folosească propriile aptitudini interculturale și să valorifice potențialul elevilor. Comunicarea în limba maternă și comunicarea în limbi străine reprezintă competențele-cheie pentru procesul de învățare de-a lungul vieții, aflate la baza reușitei personale, a incluziunii sociale, a cetățeniei active și a posibilității de angajare în societate.
Planurile-cadru aprobate, care vor fi implementate în anul școlar 2009–2010, prevăd două ore de studiu pentru fiecare dintre cele două limbi moderne studiate, la toate clasele pentru filierele teoretică și tehnologică.
Reducerea cu o oră pe săptămână a bugetului de timp alocat pentru studierea disciplinei limba modernă 2 din ciclul inferior al liceului, la profilurile artistic, teologic și sportiv, este compensată în totalitate în ciclul superior al liceului, prin alocarea a cel puțin o oră pe săptămână din curriculum, la decizia școlii.
De asemenea, pentru majoritatea specializărilor din cadrul profilului teologic, posibilitatea unei compensări a orei reduse există chiar în ciclul inferior, prin alocarea acesteia din curriculum la decizia școlii, în funcție de interesele de învățare ale elevilor din unitatea școlară respectivă și de opțiunile formulate.
Totodată, în învățământul liceal sunt organizate clase cu program de studiu intensiv al unei limbi moderne. La aceste clase se alocă patru ore pe săptămână pentru studierea limbii moderne 1, clasele cu program de studiu în regim bilingv, la aceste clase se alocă cinci ore pe săptămână pentru limba modernă 1, precum și câte o oră săptămânală în fiecare an de studiu pentru studierea geografiei, în clasa a IX-a, a istoriei, în clasa a X-a, a elementelor de cultură și civilizație, în clasele a XI-a și a XII-a, specifice spațiului lingvistic respectiv, disciplinei care se studiază în limba modernă 1 a programului de studiu.
Menționăm faptul că la nivelul Uniunii Europene este o situație foarte variată în ceea ce privește predarea limbilor străine moderne. Spre exemplu, în 2007, în Irlanda se studiau doar limba irlandeză și limba engleză; în Anglia, abia în anul 2010 copiii între 7 și 14 ani vor studia, în mod obligatoriu, o limbă străină.
Potrivit documentului „Date privind predarea limbilor străine la școală în Europaˮ, ediția din 2008, la nivelul învățământului secundar superior există țări în care un procent mic de elevi învață două limbi străine. De exemplu, în Anglia sub 10%, în Portugalia sub 10%, în Italia 20%, în Spania 30%.
Doamnelor și domnilor deputați,
Autorii moțiunii mă mai acuză de revocarea prevederilor Ordinului nr. 6.319/19 decembrie 2008 privind echivalarea în credite – îmi cer scuze pentru modul în care pronunț, dar este preluat din moțiune ca atare – netransferabile a unor activități de perfecționare, formare continuă a cadrelor didactice din învățământul preuniversitar, prevăzute de Legea nr. 128, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
Aș vrea să precizez, în primul rând pentru informarea autorilor moțiunii, că de fapt ordinul invocat se referă la credite transferabile, și nu netransferabile, noțiune de bază în ceea ce privește cuantificarea și echivalarea activităților din învățământ.
Trebuie să-mi permiteți să vă mărturisesc, în continuare, că luarea acestei decizii a fost fundamentată de experții Centrului Național de Formare a Personalului din Învățământul Preuniversitar. Argumentele: formatorul avea dublă calitate – obiect și subiect al formării –, astfel că dobândea credite profesionale transferabile pentru ambele ipostaze. Mai mult, formatorul putea dobândi credite profesionale transferabile la fiecare derulare a aceluiași curs sau program de formare continuă.
Simpla participare la activitățile precizate în ordin era echivalată în credite; mai mult, doar prezența la o activitate se finaliza cu acordarea punctelor de credit. De aici rezultă că atât alocarea creditelor, cât și participarea cadrelor didactice la aceste activități erau puse sub semnul întrebării.
În consecință, pe baza acestor exemple s-a demonstrat necesitatea revocării acestui ordin.
Tot legat de acest subiect, menționez că modelul românesc în domeniul asigurării calității formării continue a
cadrelor didactice, elaborat în conformitate cu strategia – elaborată la rândul ei în perioada 2001–2003 –, a fost considerat un exemplu de bună practică la nivel european.
De altfel, la Bruxelles, s-a discutat în ședința din 27 noiembrie, în cadrul Programului „Educație și formare – 2010”, oportunitatea de a disemina experiența românească printr-o conferință care să fie organizată în România, în anul 2010, așa încât nu putem vorbi decât despre un model unitar și coerent de formare, confirmat internațional.
## Doamnelor și domnilor deputați,
Consider că sunt îndreptățită să spun că autorii moțiunii exercită mai degrabă un atac la persoana ministrului, decât analizează în mod real consecințele actelor promovate.
În acest sens, se poate observa cu ușurință afirmația privitoare la introducerea unei ore la disciplina chimie, la clasa a IX-a, profil tehnologic. Pentru informarea dumneavoastră, vă comunic că numărul de ore alocate acestei discipline, în cadrul specializărilor filierei tehnologice, se referă la specializările: industrie alimentară, chimie industrială, protecția mediului, materiale de construcții, textile, pielărie, adică specializări cu strictă aplicație pentru domeniul disciplinei, și că acest cuantum de ore ar fi fost necesar să fie crescut.
În plus, în cazul învățământului profesional și tehnic, studiul științelor reprezintă cel mai bun predicator al angajabilității pe termen lung. Eu nu cred că autorii moțiunii nu știu care sunt deciziile luate la nivel european în legătură cu promovarea domeniului de științe.
Eu cred că și noi avem obligația să ne uităm la ce se întâmplă cu atractivitatea domeniului științe și să luăm măsurile necesare, în așa fel încât să preîntâmpinăm diminuarea celor care se orientează spre zona tehnologiilor, pentru că, fără dezvoltarea tehnologiilor, practic nu există dezvoltarea economiei naționale.
## Doamnelor și domnilor deputați,
Autorii moțiunii afirmă că am scos o oră de informatică din trunchiul comun. Revizuirea planurilor de învățământ la liceul tehnologic a avut în vedere raportarea la standardele de pregătire profesională, astfel încât la finalizarea pregătirii profesionale elevii să aibă posibilitatea obținerii unui certificat de competență profesională.
Precizăm că la liceele tehnologice, la cultura de specialitate se formează competențele tehnice generale sau de specialitate, care integrează utilizarea calculatorului, conform precizărilor din standardele de pregătire profesională. Această măsură s-a bazat pe faptul că majoritatea disciplinelor tehnologice se studiază folosind tehnica de calcul și softuri educaționale dedicate, astfel încât crearea competențelor de bază în domeniul tehnologiei, informației și comunicării este asigurată.
Întreb, evident retoric, cum văd autorii moțiunii descongestionarea planurilor-cadru, altfel decât prin eliminarea unor suprapuneri?
În ceea ce privește eliminarea disciplinei Logică și argumentare din studiul claselor a IX-a la toate filierele și
profilurile, precizăm următoarele: planurile-cadru de învățământ pentru ciclul inferior și ciclul superior al liceului, filierele tehnologică, vocațională și teoretică aprobate prevăd introducerea la clasa a IX-a a modulului Educație pentru societate, în cadrul disciplinelor socioumane, ca extensie la competențele și cunoștințele dobândite prin studiul culturii civice.
Practic, la disciplinele socioumane s-a adăugat la clasa a IX-a un modul nou – Educație pentru societate, alături de modulul Științe socioumane, care cuprinde logica și argumentarea.
Acest fapt nu generează deci eliminarea disciplinei Logică și argumentare și nici nu minimalizează importanța acesteia în educația elevilor, ci, dimpotrivă, aduce o creștere a gradului de aplicabilitate practică a disciplinelor socioumane.
În ceea ce privește ora de dirigenție, precizăm faptul că, prin modul în care au fost gândite planurile-cadru, Ministerul Educației a flexibilizat modalitatea în care se asigură consilierea și dirigenția pentru fiecare clasă în parte. De altfel, probabil că autorilor moțiunii le este cunoscut că un profesor care este și diriginte primește automat indemnizația de diriginte și, de aceea, am considerat că în modul acesta își poate mai bine organiza activitatea de consiliere și dirigenție pe grupuri de interese ale elevilor, ale părinților și ale școlii.
## Doamnelor și domnilor deputați,
Nu mi-am propus și n-am să-mi propun niciodată să dau lecții de proiectare curriculară prin răspunsurile la această moțiune. Sigur că aici s-a pus întrebarea care este priceperea mea în domeniul învățământului și în domeniul conținuturilor din curriculum. O invit pe cea care a citit moțiunea să afle printr-un dialog direct și sunt convinsă că n-o să rămână fără informațiile de care are nevoie ca să-și schimbe punctul de vedere. Și, de altfel, trebuie să precizez că orice om învață toată viața. Nu cred că ajungem vreodată să le știm pe toate.
De aceea, n-am să fac referire la foarte multe dintre elementele cuprinse în moțiune și care n-au nicio legătură cu substanța la care fac referire, substanța sistemului de învățământ.
În concluzie – și n-am să fac referire nici la greșelile gramaticale care sunt cuprinse în moțiune –, în concluzie, prin modificările operate asupra planurilor-cadru în vigoare s-a urmărit în primul rând interesul elevilor, imprimarea și manifestarea flexibilității ofertei de învățare venite dinspre școală, adică structurarea unui învățământ pentru fiecare, și nu a unui învățământ uniform și unic pentru toți.
Menționăm că pentru punerea în aplicare a obiectivelor cuprinse în Programul de guvernare 2009 – 2012, introducerea unui curriculum bazat pe formarea de competențe în perioada imediat următoare a pus Ministerul Educației, Cercetării și Inovării să modifice deocamdată planurile-cadru. În continuare, a demarat deja procedurile pentru conținutul programelor școlare și pentru adecvarea lor
la realitățile și la necesitățile de modernizare ale școlii românești.
Revizuirea acestora are ca obiectiv principal restructurarea din perspectiva formării competențelor-cheie acceptate și enunțate de toate documentele europene. Acest demers, extrem de important pentru modernizarea școlii românești și pentru creșterea atractivității ei, a fost inițiat și sunt convinsă că va face obiectul multora dintre dezbaterile publice ale celor care sunt interesați de sistemul de educație.
Doamnelor și domnilor deputați,
Planurile-cadru pentru învățământul liceal cuprind modificări care se referă la poziționări noi ale unor discipline școlare, cu respectarea documentelor strategice de planificare a educației și formării profesionale, în care competențele-cheie stabilite la nivelul european sunt cuprinse ca finalitate.
Prin urmare, noile planuri-cadru realizează o diminuare a numărului total de ore pe săptămână, în scopul reducerii orarului zilnic al elevilor și al flexibilizării programului de studiu pentru aceștia.
Vă mulțumesc foarte mult pentru atenție.
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.