Înainte de a da cuvântul pentru prezentarea proiectului de lege, îi rog pe liderii grupurilor parlamentare să comunice la secretarii din prezidiu numele parlamentarilor înscriși la dezbateri.
Pentru prezentarea Proiectului Legii bugetului de stat pe anul 2011, îl invit la tribună pe domnul prim-ministru Emil Boc.
Domnule prim-ministru, aveți cuvântul.
## **Domnul Emil Boc** _– prim-ministrul Guvernului României_ **:**
Doamnă președinte,
Doamnelor și domnilor senatori și deputați, Distinși colegi, membri ai Guvernului,
Aș începe prezentarea răspunzându-i colegului nostru cu privire la solicitările făcute.
În privința primelor două acte normative, a dat răspunsul chiar Domnia Sa, întrucât ele sunt deja adoptate.
În privința celei de-a treia solicitări, odată cu depunerea la Parlament a Proiectului Legii bugetului de stat, am semnat și declarația, pe care, împreună cu ministrul finanțelor, am depus-o la Parlament, și, în condițiile acestea, toată procedura este îndeplinită, conform prevederilor legale în vigoare, dar vă mulțumesc pentru solicitare și pentru sesizare, în același timp.
## Doamnelor și domnilor senatori și deputați,
Începem astăzi dezbaterea la cel mai important proiect de lege al anului, din cel puțin două perspective: în primul rând, este vorba despre proiectul de lege care stabilește cadrul de manifestare bugetară pentru anul 2011 și, în al doilea rând, este vorba de un proiect de lege care, după multe greutăți și suferințe, aduce și vești bune pentru români.
Bugetul anului 2011 este bugetul ieșirii României din recesiunea economică, este bugetul trecerii României pe creștere economică.
După doi ani de greutăți pentru români, de suferințe determinate de măsurile de austeritate bugetară pe care le-am luat, rezultatele încep să se concretizeze, inclusiv în ceea ce înseamnă acum prevederi bugetare concrete, și nu doar unele semne particulare din economie cu privire la direcția corectă spre care se îndreaptă România.
Acest buget pune capăt căderii economice din România în perioada crizei economice. Cu acest buget pentru anul 2011, România depășește partea cea mai grea a crizei, trecând de la cădere economică la creștere economică, de la recesiune la ieșirea din recesiune.
Vom avea în 2011 o creștere economică de 1,5. Nu este o creștere extraordinară, dar este o creștere sănătoasă, care va avea acoperire în cele mai importante domenii ale economiei naționale.
Practic, acest buget pe care îl supunem spre aprobarea dumneavoastră este bugetul care, pe de o parte, sintetizează sănătatea măsurilor de reformă pe care le-am luat în acești doi ani și, pe de altă parte, începem, ca țară, să culegem roadele acestor măsuri.
Atunci când spuneam, la momentul acesta, de măsurile de reformă pe care le-am promovat, acest buget concretizează succesul adoptării Legii pensiilor, succesul adoptării Legii responsabilității fiscale, succesul adoptării Legii salarizării unitare a personalului plătit din fonduri publice, succesul adoptării Legii educației naționale. Sunt proiecte de lege care au schimbat din temelii domeniile unde au intervenit și ne-au permis să creionăm pentru anul 2011 un buget care, repet, să ne ofere, pe de o parte, o poliță de asigurare pentru viitor, și asta înseamnă că România va fi ferită de pericolele pe care alte țări le au în momentul de față – fie că ne referim la Grecia sau la Irlanda, dar ne putem referi foarte bine și la alte țări din zona Uniunii Europene, care astăzi au dificultăți majore –, datorii publice enorme ca procent din PIB.
România, prin măsurile pe care le-a luat și prin bugetul sănătos pentru 2011, are această poliță de asigurare că nu va intra în niciun fel de derapaj, dar avem o condiție, ca acest buget să fie aprobat pentru anul 2011, tocmai pentru a da siguranță României că va merge pe creștere economică și vom ieși din recesiune.
De asemenea, acest proiect de buget realizează echilibrul necesar între cheltuielile statului: cheltuieli cu dezvoltarea, pe de o parte, cheltuieli cu salariile și asistența socială, pe de altă parte.
Pentru prima dată avem în România un buget fundamentat pe creștere economică, pe investiții și pe locuri de muncă și pe cheltuială atât cât producem, iar banii care vor fi deficit să fie duși spre investiții, spre dezvoltare.
Pentru prima dată, un asemenea buget este conceput în România și, de aceea, el este garanția că țara merge în direcția bună.
Profit și de această ocazie să le mulțumesc milioanelor de români care în acești doi ani au suportat greutățile vieții de zi cu zi pentru ca astăzi să putem propune un buget care să ne ducă spre creștere economică sănătoasă și, așa cum am spus în intervenția de dimineață, în domeniul bugetar să ne ducă la o revenire salarială de 15%, iar pentru cei din mediul privat să putem asigura o creștere a salariului minim pe economie de la 600 la 670 de lei.
Dar vestea cea mai importantă – poate și cea mai bună – constă în aceea că cifrele pe care se bazează acest buget sunt cifre sănătoase, cu acoperire în realitate.
Cu permisiunea dumneavoastră, fără să intru în foarte multe detalii, vă voi prezenta câteva cifre de acest fel pentru bugetul anului 2011.
În privința inflației, inflația anuală, dacă în 2010 este de 6,2, în 2011 va fi de 5,3.
Cursul de schimb, atât de important pentru ceea ce înseamnă mediul de afaceri, dar și pentru ceea ce înseamnă creditele populației, se va menține stabil și în anul 2011 – în jur de 4,21 lei. Asta înseamnă că investiția pe care am făcut-o – în sensul de a încheia un acord cu Fondul Monetar Internațional și a ne proteja rezervele valutare ale Băncii Naționale – a dat rezultate, și iată că acest curs euro/leu, cu constrângerile pe care a trebuit să le suportăm din cauza acordurilor internaționale, se păstrează stabil și pentru anul 2011.
Șomajul va scădea în anul 2011 de la o rată a șomajului de 7,5 în 2010, la 6,9 în 2011.
Câștigul salarial mediu brut crește de la 1.910 în 2010, la 2.022 în 2011.
În privința bugetarilor, pentru cei 1.290.000 se recuperează 15% din salariul diminuat în 2010.
Și în materia investițiilor vestea este bună, chiar dacă avem o diminuare a deficitului, adică nu cheltuim bani echivalentul deficitului de 6,8% din PIB, ci echivalentul a 4,4%, totuși cresc cheltuielile cu investițiile de la 33 de miliarde la 35 de miliarde de lei.
Este un prim semn extrem de sănătos al construcției acestui buget, adică deficitul bugetar scade și, în aceste condiții, cresc cheltuielile alocate pentru dezvoltare, locuri de muncă, mediu de afaceri, investiții, pentru că este singura cale sănătoasă a dezvoltării acestei țări.
Și atunci când spun aceste lucruri mă bazez pe faptul că în anul 2011 investițiile vor reprezenta cheia dezvoltării economice și a creșterii economice a țării. Ce am în vedere când spun acest lucru: pe de o parte, în buget, ca valoare, creșterea volumului de bani de la 33 de miliarde de lei la 35 de miliarde de lei. În al doilea rând, am în vedere faptul că în anul 2011 intră în exercițiu Programul național de dezvoltare a infrastructurii, program gestionat, elaborat, pregătit și pus în aplicare de Ministerul Dezvoltării Regionale. Acest program de 4 miliarde de euro, pe patru ani de zile, realizează, pe de o parte, o modernizare a satului românesc prin faptul că intră în execuție 10 mii de kilometri de drumuri județene și de interes local. Pe de altă parte, se vor finanța toate programele pe Măsura 3.2.2 care nu au fost finanțate din fonduri europene și, de asemenea, peste 600 de localități din mediul rural vor beneficia de sistem integrat apă – canalizare – stații de epurare.
La această componentă se adaugă programul de mediu pentru executarea, de aproximativ un miliard de euro, de lucrări pentru prevenirea inundațiilor și pentru canalizare – apă
în marile orașe, în vederea finalizării programelor aflate în dezvoltare.
Deci, pe lângă programul bugetului, cu 35 de miliarde de lei, intră în execuție Programul național de dezvoltare a infrastructurii, de 4 miliarde de euro, plus un miliard de euro partea care ține de lucrări împotriva inundațiilor și susținerea lucrărilor de canalizare și apă în municipii.
Și a treia componentă vitală și fundamentală o reprezintă fondurile europene. Anul 2011 este anul implementării directe a fondurilor europene și al rambursărilor de bani de la Comisia Europeană.
Anul 2007 și anul 2008 au fost anii în care, practic, nu s-a făcut nimic – nici măcar acreditarea programelor structurale pentru atragerea fondurilor europene.
În anul 2009 și în anul 2010 am recuperat întârzierile la capitolul depunere de proiecte, aprobare de proiecte, semnare de contracte, iar anul 2011, repet, este anul în care, practic, aceste lucrări deja licitate și intrate în lucru vor absorbi o parte extrem de consistentă a banilor europeni.
Și mai am un argument pentru susținerea dezvoltării și creșterii economice în 2011: parteneriatul public-privat.
Pentru prima dată, România are o lege a parteneriatului public-privat, și mulțumesc Parlamentului României, colegilor de coaliție și tuturor acelora care au susținut acest proiect de lege.
Guvernul a aprobat deja normele metodologice de aplicare a parteneriatului public-privat. Acest proiect de lege vine în completarea proiectelor naționale de investiții pe bani publici și pe bani europeni și care cu adevărat vor asigura modernizarea acestei țări.
Dacă este să vorbim de infrastructură, și mă refer la infrastructura rutieră, două programe: autostrada Comarnic – Brașov sau Sibiu – Pitești pot intra în procedură de parteneriat public-privat, dar, pe lângă acestea, sunt, la nivel național, programe de parteneriat public-privat în domeniul transporturilor, în domeniul dezvoltării regionale, în domeniul mediului, în domeniul sănătății, educației, agriculturii, în domeniul energiei și al economiei, proiecte care își așteaptă derularea.
Iar dacă la acestea adăugăm motoarele administrațiilor locale, care așteaptă acest proiect de parteneriat publicprivat ca pe o nouă modalitate de promovare a dezvoltării locale, sunt sigur că acest proiect ne va aduce beneficiile pe care cu toții le așteptăm.
Nicăieri în lume statul nu poate realiza toate investițiile necesare dezvoltării țării. Poate să le asigure pe cele mai importante, prin prioritizare, dar prin parteneriat public-privat merge acolo și completează dezvoltarea țării, dezvoltarea administrațiilor locale, dezvoltarea comunităților locale prin parteneriate concrete, în interes public și ținând cont, evident, de recuperarea investiției de către partenerul privat, pe baza unei legi corecte de dezvoltare.
Deci iată câteva argumente pentru faptul că anul 2011 ne va permite să obținem acele resurse financiare despre care am vorbit.
Nu în ultimul rând, aș face o referire punctuală la următoarele lucruri: dacă ne uităm în ponderea cheltuielilor, în totalul cheltuielilor bugetare, observăm trei mutații radicale față de perioadele anterioare. Prima mutație: o diminuare a cheltuielilor de personal de la 20,8 la 20 și transferarea acestor resurse financiare suplimentare spre investiții, care reprezintă cea de-a doua mutație fundamentală.
În totalul cheltuielilor, crește ponderea cheltuielilor cu investițiile, în raport cu anul anterior, cu 0,5 puncte procentuale, ajungând la 17,3%. De asemenea, se diminuează cheltuielile cu asistența socială cu 0,4 puncte procentuale, prin eliminarea abuzurilor, acolo unde ele există, prin încurajarea muncii și prin oferirea cu adevărat de asistență socială acelora care se află în nevoie. Deci, cu alte cuvinte, cheltuim cu salariile și asistența socială cât ne permitem, resursele disponibilizate le ducem în dezvoltare și în locuri de muncă. Asta nu înseamnă însă că nu avem grijă de cei care sunt cu adevărat în nevoie, iar statul își continuă politica de a-i proteja pe cei care se află într-o situație vulnerabilă în societate și mai ales în perioada aceasta încă dificilă.
Pensia socială minimă se menține în continuare, nu este afectată și peste un milion de români care până în 2009 nu aveau resurse financiare vor beneficia în continuare de aceste lucruri.
De asemenea, este vorba de menținerea gratuităților cu medicamentele compensate. Toți cei care au o pensie sub 700 lei beneficiază de o compensare de 90% a medicamentelor aflate pe lista B de la Ministerul Sănătății, tocmai pentru a-i sprijini pe cei cu venituri mici și foarte mici.
Iar în materie de protecție socială, cei care cu adevărat sunt în situația venitului minim garantat, sunt în situația unui ajutor de șomaj, sunt în situația unei pensii de invaliditate, prin urmare cu adevărat într-o asemenea situație, vor beneficia de bani de la stat și de resurse financiare.
Cei care, însă, au intrat în sistem pe căi frauduloase și abuzive vor fi trimiși la muncă, pentru că o altă valență a acestui buget este aceea că, poate pentru prima dată în România, acest buget încurajează munca și sancționează nemunca și pe cei care încearcă, pe căi ocolite, să obțină venituri incorecte din banii publici, iar acest lucru se realizează prin bugetul de stat.
În materie de investiții, pentru că am spus că aceasta este cheia motorului bugetului anului 2011, pot să vă ofer câteva exemple.
În materie de autostrăzi, pe lângă faptul că se vor continua lucrările la Autostrada Transilvania, sunt câteva autostrăzi ce se vor recepționa în anul 2011 pe baza banilor prevăzuți în bugetul din acest an: varianta de ocolire Arad de 12,30 kilometri, Arad – Timișoara 32 kilometri, Medgidia – Constanța 30 kilometri, varianta de ocolire Constanța 22 kilometri, lucrări ce se vor recepționa în 2011, la care se mai adaugă Cernavodă – Medgidia 19,3 kilometri, care se vor da deja în exploatare.
Dacă ne referim la drumuri naționale reabilitate care vor fi puse în funcțiune în 2011, amintesc câteva obiective: Petroșani – Baru 23 kilometri, Baru – Hațeg 25 kilometri, Hațeg – Simeria 30 kilometri, sau programe de finanțare BEI, Banca Europeană de Investiții, 6, Oradea până la limita județului Bihor 57 kilometri, limita județului Bihor până la Satu Mare 42 kilometri, care vor fi de asemenea finalizați prin finanțare ISPA, Drobeta-Turnu Severin 16 kilometri.
În privința variantelor ocolitoare care vor fi puse în funcțiune în 2011, amintesc aici centura municipiului Oradea, varianta de ocolire a municipiului Iași, varianta de ocolire de la Suceava sau varianta de ocolire de la Cluj-Est și, nu în ultimul rând, varianta de ocolire Caransebeș, lucrări care, repet, se finalizează.
Pe lângă aceste lucrări care se finalizează, vorbim de intrarea în execuție. Aceasta înseamnă licitație și începerea lucrărilor la cele mai importante obiective de investiții de autostrăzi de pe Coridorul IV: Timișoara – Lugoj 35,6 kilometri, Orăștie – Sibiu 82 kilometri, Nădlac – Arad 38 kilometri, Deva – Orăștie 32 kilometri, Lugoj – Deva 929 kilometri.
La acestea se mai adaugă lucrări în licitație în momentul de față și care vor intra în execuție în 2011 – variante de ocolire precum cele de la Săcuieni, Carei, Târgu-Mureș, Bacău, Tecuci, Brașov, București, Mihăilești, Alexandria, Caracal, Craiova Sud-Est, sau drumuri care vor intra în reabilitare și modernizare precum: Satu Mare – Baia Mare, Dej – Baia Mare, Zalău – Răstoci, Târgu-Mureș – Reghin – Sărățel, Ștei – Beiuș, Vârfurile – Ștei, Șoimuș – Baia de Criș, Sibiu – Sighișoara, Bumbești-Jiu – Petroșani, Galicea Mare – Calafat, Craiova – Galicea Mare, Baia Mare – Moisei – Iacobeni, Beiuș – Oradea, Crasna – Iași, la care se adaugă proiectele Reghin – Toplița – Arad – Oradea – Hațeg – Simeria, Petroșani – Baru, Rovinari – Bumbești-Jiu, lucrări în executare. Sunt câteva dintre obiectivele pe care le-am menționat în materia infrastructurii rutiere, lucrări care, așa cum am spus, sunt prevăzute pentru a intra în execuție, fiind în licitație unele dintre ele și o parte dintre ele, așa cum am declarat, în finalizare pentru anul 2011.
De asemenea, în programul dezvoltării regionale este vorba de finalizarea în 2011 a 1.027 de locuințe ANL, de finalizarea a 19 obiective de reabilitare-modernizare așezăminte culturale, a 200 kilometri de asfaltări de drumuri pe programele Ministerului Dezvoltării Regionale și, nu în ultimul rând, a 983 de locuințe sociale și 1.486 de apartamente pentru construcțiile pentru locuințele sociale destinate chiriașilor evacuați din casele naționalizate.
La aceste resurse financiare de pe buget se mai adaugă alți 200 kilometri de drumuri județene finanțați prin Programul Operațional Regional, care vor fi finalizați în anul 2011.
Am oferit aceste exemple pentru a se putea vedea încă o dată foarte clar și răspicat că anul 2011 este anul dezvoltării, al ieșirii din recesiune și al trecerii pe creștere economică.
În concluzie, doamnelor și domnilor senatori și deputați, Guvernul vă propune un buget echilibrat, un buget chibzuit, un buget realist, un buget, așa cum am spus, al scoaterii României din recesiune și al trecerii pe creștere economică a țării.
Vă mulțumesc.
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.