Sanda Maria Ardeleanu

## **Doamna Sanda Maria Ardeleanu:**

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Astăzi, 1 aprilie, în Bucovina se comemorează masacrul de la Fântâna Albă. După ocuparea nordului Bucovinei în urma Pactului Ribbentrop-Molotov din 1939, Uniunea Sovietică a ocupat în 1940 Basarabia, Nordul Bucovinei și Ținutul Herța. Numeroși români bucovineni au fost arestați, omorâți, deportați, bisericile au început să fie închise, așa încât multe familii au început să treacă noua graniță și să vină în România. Un astfel de grup a fost cel care a căzut pradă masacrului de la Fântâna Albă la 1 aprilie 1941. Atunci, circa 3.000 de români bucovineni din satele de pe Valea Siretului: Pătrăuții de Sus, Pătrăuții de Jos, Igești, Crasna, Ciudei, Budineț, Cireșul, Crăsnicioara Veche, Crăsnicioara Nouă, Bănila Moldovenească, Dădideni, Carapciu, Cupca, Trestiana, Suceveni, Iordănești au plecat către România, fiind deciși mai bine să moară decât să mai trăiască sub stăpânirea Uniunii Sovietice. Cei din fruntea grupului au purtat trei cruci, icoane și steaguri albe, arătând că nu doresc să facă niciun rău, ci doresc libertatea. Au spus autorităților sovietice că vor să plece fără să ia nimic cu ei, lăsând toată averea pe loc.

La trei kilometri de graniță, în locul numit Poiana Varnița, grănicerii sovietici au somat coloana să stea în loc, iar grupul de români a ignorat ordinul și a mers mai departe, moment în care s-a declanșat iadul. Sovieticii echipați cu mitraliere performante au început să tragă în plin, secerând laolaltă copii, femei și bătrâni.

După încetarea focului, răniții rămași în viață au fost aruncați împreună cu cei morți în gropi comune. Cei care au reușit să fugă au fost căutați în împrejurimi, astfel încât foarte puțini participanți au rămas în viață. După două luni, la 13 iunie 1941, 13 mii de familii din aceste sate au fost deportate în Siberia și Kazahstan, doar 10 la sută dintre ele supraviețuind deportării.

Pentru a cinsti memoria celor dispăruți în acest tragic eveniment, pe 1 aprilie 2011, la inițiativa Departamentului pentru românii de pretutindeni, în fața Mănăstirii Putna, altarul conștiinței naționale a românilor, a fost ridicată o troiță monument, unde în fiecare an este rememorat acest trist moment al istoriei noastre.

Anul acesta, la 73 de ani de la masacrul supranumit și „Katyn-ul românesc”, la solicitarea senatorului Viorel Badea, vicepreședintele Comisiei românilor de pretutindeni, și a senatorului Partidului Democrat Liberal de Suceava Gheorghe Flutur, la biblioteca din Rădăuți va fi organizată o manifestare pentru a comemora sacrificiul celor 3.000 de români nevinovați, iar ulterior se vor depune coroane de flori la monumentul aflat în regiunea Cernăuți, în locul unde s-a produs masacrul.

Vă rog, stimați colegi, să păstrăm un moment de reculegere în memoria victimelor de la Fântâna Albă.