Ioan Stan

Doamnelor și domnilor colegi,

S-a vorbit despre recenta vizită a prim-ministrului în Germania și Slovacia ca despre un demers menit să relanseze relațiile cu aceste țări, ca parte a politicii europene a României.

Subscriu la acest calificativ atribuit intențiilor prim-ministrului, dar, pentru că mi se pare restrictiv, aș vrea să-mi exprim convingerea că ele s-au materializat în mult mai mult.

Ca să putem vorbi despre atragerea investitorilor germani ori slovaci în spațiul românesc trebuie să recunoaștem importanța transmiterii și receptării la justă valoare a unui mesaj de stabilitate politică, de creștere economică, de consecventă construcție legislativă și, mai ales, de clare intenții de menținere a acestor coordonate. Iar Victor Ponta asta a și făcut în primul rând: a reușit să demonstreze că, între guverne conduse de oameni care fac parte din familii ideologice diferite, pe baza valorilor și principiilor europene se pot găsi căile de comunicare menite să conducă spre lămurirea tuturor problemelor ce ar putea afecta relațiile bilaterale.

Am convingerea că, din acest punct de vedere, putem vorbi despre încă o etapă, clar semnificativă în efortul prim-ministrului, de reconstruire a imaginii externe a României. Spun etapă, pentru că ea succedă unora desfășurate în Franța, Danemarca, Austria, Italia, Belgia și Polonia, și va fi, cu siguranță, urmată de altele în spațiul european și nu numai.

Demonstrând că are capacitatea de a deveni un lider european, Victor Ponta a dovedit că este cea mai potrivită persoană și pentru consolidarea parteneriatului economic cu Germania. Importanța acestui demers este argumentată de locul trei pe care, după Olanda și Austria, Germania îl ocupă din punctul de vedere al investițiilor străine directe (sold ISD), poziție construită cu seriozitatea caracteristică de partenerii germani, care au realizat dimensiunile potențialului economic al României și au recunoscut nivelul de încredere pe care actuala guvernare l-a câștigat pe plan internațional.

Din acest motiv, putem inventaria în folosul ambelor state investiții ca cea de 300 milioane de euro realizată de firma Daimler, ca procesul investițional desfășurat în România de firma Continental, care a demarat la Timișoara cu un centru de cercetare-dezvoltare având 2.000 de angajați, într-o investiție de 20 de milioane de euro pentru început, și care va atinge în final 575 de milioane de euro.

Putem, de asemenea, adăuga fabrica de componente auto deschisă în anul 2012 de Kirchhoff Automotive la Craiova, investiția de 43 milioane euro pe care o va finaliza până la sfârșitul acestui an grupul Bosch, cele peste 200 de milioane de euro reprezentând investiția companiei STEAG în construcția de parcuri eoliene.

Toate acestea sunt repere de necontestat ale recunoașterii acelui nivel de încredere de care vorbeam, etape certe ale reconstrucției de imagine a României. Rând pe rând, liderii politicii europene încep să recunoască adevărul acasă la el, unde el există, și nu în discursuri spumegânde la tribunele europarlamentare ori în declarații scrâșnite printre dinți, la înghesuială, în fața obiectivelor fotografice menite să demonstreze fotoprezența la un eveniment sau altul.