George-Crin-Laurențiu Antonescu

Doamnelor și domnilor senatori,

Doamnelor și domnilor colegi,

Am primit ieri votul dumneavoastră pentru calitatea de președinte al Senatului și, mulțumindu-vă pentru acest vot, aș dori să vă adresez câteva cuvinte în această calitate, la începutul acestei legislaturi.

Aș vrea să vă împărtășesc câteva gânduri, care nu sunt, evident, un program, pentru că ar fi prea ambițios, dar care, sper, ar putea fi un minimum de consens principial pe care să-l îmbrățișăm, indiferent de partidul din care facem parte, indiferent de lucrurile care ne despart, din punct de vedere politic, și care vor continua să ne despartă.

Primul lucru este acela că, odată alegerile terminate, odată comentariile îndreptățite sau chiar criticile îndreptățite privitoare la legea electorală în vigoare, pe baza căreia toți am fost aleși, odată încheiate aceste lucruri, aș vrea să convenim, la startul acestei legislaturi, că toți, indiferent de numărul de voturi, de procentul, de paragraful de lege în urma căruia am fost aleși, avem, ca senatori ai României, egală demnitate politică și parlamentară.

În politică, în general, știm bine cu toții, există partide mai mari, partide mai mici, există putere, există opoziție. Uneori, partidele mari pot chiar să dispară, deseori, partidele mici pot să crească. Partidele, ca și actorii politici, sunt trecătoare – apar, dispar, cresc, descresc, se schimbă –, dar rămâne, probabil, să păstrăm, indiferent de aceste variabile,

constantele respectului pentru egala demnitate a calității de parlamentar, indiferent de mărimea partidului, indiferent de condițiile legii electorale și indiferent de cine e la putere și în opoziție.

În al doilea rând, aș vrea să spun că există o bună tradiție – pentru că există și tradiții bune în politica românească și chiar în viața parlamentară românească –, există o bună tradiție a Senatului ca spațiu al dialogului și al confruntării politice civilizate.

În sensul acesta, în legislatura trecută, legislatură dominată de conflicte politice intense, majore, Senatul a fost un loc în care mereu s-au respectat dreptul la dialog, dreptul la exprimare și o atmosferă perfect civilizată.

În sensul acesta, aș dori încă o dată – am făcut-o și la încheierea legislaturii precedente – să mulțumesc predecesorilor mei în această funcție din ultimii patru ani, domnul senator Mircea Geoană și domnul senator Vasile Blaga, și să vă îndemn respectuos și colegial pe toți ca în activitatea Senatului să păstrăm această distanță democratică, civilizată, respectuoasă, să ne consumăm confruntările politice în parametrii normalității de dialog și de respect.

În al treilea rând, exprim speranța ca un vis, pe care eu și alți colegi veterani îl avem de 20 de ani și poate un vis pe care cei veniți prima dată în Parlamentul României îl au, anume acela ca Parlamentul să fie, în realitate, epicentrul vieții politice, ca Parlamentul să fie, în realitate, ceea ce scrie Constituția – organul reprezentativ suprem al poporului român –, ca Parlamentul să facă, în realitate, ceea ce scrie Constituția, să învestească și să controleze activitatea Guvernului, să se întâmple.