Ion Mocioalcă

Domnilor președinți, Stimați colegi,

Raport comun privind Strategia Națională de Apărare a Țării.

Comisiile pentru apărare, ordine publică și siguranță națională ale Camerei Deputaților și Senatului au fost sesizate pentru analiză și întocmirea raportului comun în vederea aprobării în plenul reunit al Parlamentului a Strategiei Naționale de Apărare a Țării.

În conformitate cu prevederile Legii nr. 473/2004 privind planificarea apărării, Strategia Națională de Apărare a Țării este documentul de bază care fundamentează planificarea apărării la nivel național, constituind expresia politică de referință a atributelor statului român în acest domeniu.

Întrunite în ședință comună pe data de 17 iunie, cele două Comisii au analizat conținutul Strategiei Naționale de Apărare a Țării.

Din partea Administrației Prezidențiale au participat domnul Ion Oprișor, consilier prezidențial, șeful Departamentului Securității Naționale, domnul Constantin Ionescu, consilier de stat, directorul Oficiului pentru Informații Integrate, și domnul Sebastian Huluban, consilier de stat, șeful Departamentului pentru Probleme de Apărare.

În cadrul dezbaterilor, membrii celor două comisii au constatat următoarele:

Actuala Strategie Națională de Apărare a Țării este structurată în 4 capitole, astfel:

Capitolul I. Definirea intereselor și obiectivelor naționale de securitate;

Capitolul II. Evaluarea mediului internațional de securitate; Capitolul III. Amenințări, riscuri și vulnerabilități; Capitolul IV. Direcțiile de acțiune și principalele modalități pentru asigurarea securității naționale a României.

În cadrul primului capitol se prezintă pe scurt valorile și principiile care au stat la baza elaborării Strategiei.

De asemenea, sunt detaliate interesele și obiectivele naționale de securitate. Interesele naționale de securitate sunt abordate din perspectivă internă, printre acestea enumerându-se: consolidarea capacității naționale de apărare, asigurarea exercitării neîngrădite a drepturilor și intereselor fundamentale, buna funcționare a justiției, dezvoltarea capacităților de combatere a amenințărilor, promovarea identității naționale, dar și din perspectiva politicii externe, în acest context punându-se accent pe consolidarea profilului României în NATO și în Uniunea Europeană, precum și pe intensificarea parteneriatului strategic cu Statele Unite.

Capitolul II analizează, pe termen mediu și lung, mediul global de securitate, făcând referire atât la dimensiunea de securitate la nivelul euroatlantic, cât și la nivel regional și subregional, punând accent pe necesitatea extinderii cooperării regionale. Capitolul III abordează tematica amenințărilor, riscurilor și vulnerabilităților la adresa securității naționale.

În cadrul amenințărilor sunt menționate acțiunile destabilizatoare din vecinătatea estică, conflictele înghețate, distorsiunile pe piețele emergente, amenințările cibernetice, terorismul, proliferarea armelor de distrugere în masă, precum și acțiunile informative ostile.