Adrian Mihai Cioroianu

## **Domnul Adrian Mihai Cioroianu:**

Mul˛umesc mult, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,

Este prima declara˛ie pe care am onoarea s„ o fac Ón fa˛a dumneavoastr„ ∫i m„ g‚ndeam, Ón timp ce m„ preg„team: Ón definitiv, cui dator„m p‚n„ la urm„ cu to˛ii onoarea de a fi aici?

S-a spus, s-a vorbit despre Br„tieni, nu? Colegul Puiu Ha∫otti... Unii ar putea spune Traian B„sescu, al˛ii ar putea spune Ion Iliescu sau Corneliu Coposu.

Eu v„ propun s„ ne g‚ndim ast„zi la cei f„r„ ale c„ror fapte, cu siguran˛„, nu ne-am fi aflat aici sau, dac„ am fi f„cut-o, am ar„ta mai r„u dec‚t ar„t„m chiar ∫i a∫a. S„ ne g‚ndim la cei ale c„ror fapte au influen˛at Ón mod benefic acest reper identitar despre care se vorbe∫te destul de pu˛in, dar care este cert. Anume, orgoliul de a rezista r„ului Ón societate atunci c‚nd el se produce.

Œn urm„ cu 60 de ani, la sf‚r∫itul iernii anului 1945, Óncepea Ón aceast„ ˛ar„ unul dintre capitolele de istorie cele mai pu˛in cunoscute ∫i despre care se vorbe∫te cel mai pu˛in. Noi am dezvoltat o cultur„ a lamenta˛iei, vorbim despre polonezii, despre ungurii, despre maghiarii care s-au ridicat ∫i au f„cut-o eroic.

Ei bine, Ón 1945 a Ónceput Ón aceast„ ˛ar„ acest capitol de istorie care se cheam„ rezisten˛a Ón mun˛i. Nu vreau acum s„ vorbesc despre acest lucru, cu siguran˛„ c„ nu e cazul, dar vreau s„ v„ spun c„ un personaj al acestei epopei a fost Elisabeta Rizea, despre care a˛i auzit, f„r„ Óndoial„, o t‚n„r„ femeie din zona muntoas„ a

Arge∫ului, din Nuc∫oara. Elisabeta Rizea a avut curajul, Óntr-o vreme Ón care ipocrizia punea st„p‚nire peste ˛ar„, s„ ajute grupurile de rezisten˛„ din zona sa. Ea f„cea parte, mai bine spus, sprijinea grupul Toma Arn„u˛oiu, atunci era regiunea Pite∫ti, ast„zi, Ón jude˛ul Arge∫, spuneam, Nuc∫oara atunci — suntem la Ónceputul anilor ’50, regiunea Pite∫ti.

A fost repede descoperit„, a fost bestial b„tut„ de mili˛ia regimului stalinist rom‚n. A murit Ón urm„ cu c‚˛iva ani, dup„ ce a apucat totu∫i s„ depun„ m„rturie despre acel trecut.

Ei bine, rezultatele acestui ajutor au fost minore, dac„ ne g‚ndim la scara istoriei, dar major„ a fost lec˛ia pe care un astfel de personaj ne-o poate da, ∫i anume acea lec˛ie care cred eu c„ se constituie Óntr-o moral„ valid„, de altfel, singura moral„ a istoriei Ón care cred, aceea c„ vremurile grele trec, oamenii grei r„m‚n.

Elisabeta Rizea a fost un om greu.

Œn acest sens, mi se pare, stima˛i colegi, mi se pare firesc ca noi, Senatul Rom‚niei, s„ apreciem cum se cuvine aceste figuri din trecutul nostru.

Stima˛i colegi, ∫ti˛i c„ exist„ un proiect din partea societ„˛ii civile, mai exact, din partea unui s„pt„m‚nal care este foarte atent cu noi to˛i, s„pt„m‚nal satiric, de ridicare a unei statui pe soclul fostei statui a lui Vladimir Ilici Lenin, din fa˛a Casei Presei Libere.

V„ da˛i seama c„ acest act ar avea rolul unei exorciz„ri. E bine, ca semn al pre˛uirii fa˛„ de trecut ∫i fa˛„ de cei care au traversat frumos acel trecut, v„ cer, stima˛i colegi, sprijin politic pentru efectuarea acestui act de dreptate istoric„ ∫i Ónchei, spun‚ndu-v„ c„ propunerea mea, pe l‚ng„ acest sprijin politic, atunci c‚nd, eventual, vor Óncepe lucr„rile, pe baza unui proiect, evident, agreat de ini˛iatori… M„ g‚ndesc c„ fiecare dintre noi ar putea s„ doneze, Ón mod simbolic, o sum„ de bani.