A∫ vrea s„ fiu de acord cu atacurile unui antevorbitor la adresa presei, cum c„ ar mediatiza scandaluri, dar m„ tem c„ nu presa le inventeaz„, ci oamenii politici. ™i nu apar, dup„ cum se spunea aici, tot felul de zvonuri de undeva din neant, ci oamenii politici Ó∫i preg„tesc unii altora toate acele mizerii.
Din p„cate, noi suntem sursele, nu presa.
Fire∫te, este de observat pl„cerea cu care, uneori, anumite publica˛ii r„sucesc, Ón r„nile pe care noi le facem, cu˛itul. Dar cu˛itul nu este la oamenii de pres„, ci este la noi. ™i poate c„ ar fi interesant, Ón acest martie zbuciumat, s„ nu facem simpl„ cazuistic„. De fapt, niciodat„ cazuistica Ón sine nu rezolv„ lucrurile, dac„ nu Óncerc„m s„ ridic„m ni∫te cazuri la Ón˛elesuri mai generale.
Iat„ aceast„ criz„ politic„ din Rom‚nia de azi, o criz„ politic„ Ónceput„ ca un joc, joc de imagine, ca un joc politic, ca un joc al orgoliilor. Din tragedia antic„ ∫tim — ∫i se pare c„ Óncepusem s„ uit„m, ∫i ne-a reamintit, Ón veacul XX, marele dramaturg elve˛ian Dürrenmatt — un fapt fatal: tot ceea ce este joc excesiv devine realitate. Juc‚ndu-se de-a moartea, Ón piesa lui, îVizita b„tr‚nei doamne“, Dürrenmatt constat„ ∫i scrie c„ moartea ∫i vine. Comedia neru∫inat„ devine tragedie implicit„. Situa˛ia dezastruoas„ de la v‚rfurile politicii rom‚ne∫ti este rea Ón sine, ne doare Ón sine, dar ne ∫i contamineaz„.
Oric‚t am fi de nobili Ón felul nostru de a exista, ceva din acest virus al Ónc„ier„rii ne atinge ∫i ne Ómpinge s„ facem lucruri rele, incorecte, unii Ómpotriva altora ∫i to˛i Ómpotriva datoriilor noastre fundamentale fa˛„ de cei ce ne-au ales.
Pretutindeni Ón Rom‚nia, atmosfera a devenit inflamabil„. Este, dup„ p„rerea mea, nevoie s„ se lucreze, s„ se ac˛ioneze asupra surselor, ∫i sursele sunt sus, la pre∫edinte ∫i la premier. Ceea ce s-a Ónt‚mplat Ón ultimele zile mi se pare un proiect de circ ratat. E profund dezgust„tor s„ asi∫ti la erodarea autorit„˛ii. Unul erodeaz„ autoritatea celuilalt. Cel„lalt nu se las„ mai prejos ∫i face tot ce depinde de el pentru a-l eroda pe cel„lalt.
Exist„ semne c„ premierul Óncearc„ ni∫te gesturi de luciditate. Eu a∫ spune, Óns„, c„ Ón discu˛ia aceasta public„ despre semnarea ordonan˛ei cu privire la am‚narea alegerilor, de∫i, fire∫te, sunt solidar cu partidul meu, Ón opinia c„ e bine-venit„ aceast„ modificare a datei alegerilor, nu cred c„ e normal s„ se vorbeasc„ despre obliga˛ia unui ministru, cum e cazul ministrului
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 29/22.III.2007
Blaga, de a contrasemna o ordonan˛„ semnat„ de prim-ministru. Œnseamn„ c„ se calc„ Ón picioare dreptul elementar la opinie. Nu poate fi vorba de obliga˛ii, c‚nd e vorba de con∫tiin˛„ sau de interese de partid. Guvernul trebuie s„ ac˛ioneze solidar, dar Ón urma unor discu˛ii serioase, Ón urma unor eforturi laborioase, Ón urma unor compatibilit„˛i pentru care, tocmai, exist„ ca Guvern. C„ de aia nu e Rom‚nia Mare la guvernare, de aia nu e P.S.D. la guvernare, de aia nu mai e nici P.C. la guvernare, pentru c„ au fost sau sunt mai mult incompatibilit„˛i dec‚t compatibilit„˛i Óntre P.N.L., P.D. ∫i P.S.D., P.R.M.
Ar fi de Ón˛eles toate acestea, amenin˛„rile acestea, c‚t ministrul de interne va r„m‚ne Ón afara Guvernului ∫i ministrul justi˛iei, fa˛„ de care nu exprim nicio opinie personal„, eu vorbesc de principii, dac„ ele ar duce la clarific„ri ∫i m„suri de restabilire a lini∫tii. Sunt un radar pe l‚ng„ care trec ma∫ini care calc„ legea circula˛iei ∫i, Ón cazul de fa˛„, de∫i cred c„ a f„cut mai multe eforturi dec‚t pre∫edintele, pentru a fi sau pentru a se situa pe o pozi˛ie lucid„, premierul gre∫e∫te. ™i nu poate fi Óncurajat„ aceast„ teroare, c„ dac„ nu semnezi ce cred eu nu vei fi ministru Ón continuare. Nu se poate asta. Asta este o chestiune care duce la alt„ dictatur„. Trebuie limpezite lucrurile!
Or, ceea ce a f„cut P.S.D.-ul prin acel apel la con∫tiin˛„ ∫i, apoi, prin acea cerere de suspendare nu Ónseamn„ neap„rat o dorin˛„ de a-l vedea ∫omer pe pre∫edintele B„sescu, ci Óncercarea de a pune probleme con∫tiin˛ei lui, spre a-∫i schimba modul de a se comporta cu institu˛iile, cu oamenii, un efort de ap„rare a Constitu˛iei ∫i a legalit„˛ii. Dar unei dictaturi nu-i prefer„m alt„ dictatur„, c„ci jocul devine tragedie, ∫i jocul devine tragedie cu c‚t cobor‚m mai mult pe scara social„. Oamenii Ó∫i dau Ón cap, stadioanele se Óns‚ngereaz„, e scandal Ón ∫coli, Ón spitale, Ón cultur„, partidele nu mai pot s„ conlucreze, cum ar fi firesc, Óntr-un conclav cum e acesta, care e al tuturor.
Aici, Ón acest Senat, ar trebui s„ se manifeste poporul rom‚n Ónsu∫i, Ón acest Parlament. Or, poporul rom‚n Ónsu∫i nu e certat cu el Ónsu∫i, ca s„ zic a∫a.
Œn acest context, a∫ spune c„ nu se observ„, dec‚t superficial sau deloc, chestiuni scandaloase de via˛„. Iat„ un exemplu. Dup„ ce au fost da˛i afar„ din case ∫i pu∫i Ón condi˛ia de vagabonzi mari arti∫ti, mari creatori, mari oameni ai Rom‚niei, unii dintre ei murind de umilin˛„, ca marele actor George Constantin, f„r„ s„ se g„seasc„ Ón˛elegere la autorit„˛i, iat„ un mare c‚nt„re˛ rom‚n, un mare alt artist rom‚n, Dan Iord„chescu, a ajuns ∫i el Ón situa˛ia de a r„m‚ne f„r„ cas„. A∫a ceva nu se poate! Aceast„ societate, cu toate defectele ei de fond, care nu pot fi suportate, dar cu realiz„rile ei tot de fond, de care profit„m cu to˛ii, ∫i pe care trebuie s„ le ducem mai departe, nu-∫i poate permite s„-i batjocoreasc„ pe marii arti∫ti rom‚ni ∫i nici trecutul acestei ˛„ri, ∫i nici faptele care au construit aceast„ cultur„ ∫i au consolidat aceast„ na˛iune.
A∫adar, acest context! Acest context nenorocit face ca s„ nu observ„m, a∫a cum spuneam, gravitatea situa˛iei
din Ardeal. Umbl„ doamna Eva Maria Barki, care fusese nu demult considerat„ o _persona non grata_ , prin Ardeal ∫i Ónt„r‚t„, asmute, a˛‚˛„ pe maghiarii simpli, pe intelectualii maghiari ∫i pe ceilal˛i maghiari din Rom‚nia la fapte necugetate. Din nefericire, doamna Eva Maria Barki nu e singura care face asta. Viceprim-ministrul Guvernului rom‚n, repet, viceprim-ministrul Guvernului rom‚n, ∫i nu viceprim-ministrul Guvernului maghiar, domnul senator, colegul nostru, Markó Béla, a˛‚˛„ Ón mod neru∫inat, Ón ciuda tuturor apelurilor care s-au f„cut la Domnia Sa, de a se potoli, la autonomie teritorial„, contrar Constitu˛iei existente. Unii amici ai s„i ne asigurau c„ e un joc de imagine al acestui provocator, Ón fond — ziceau ei —, un b„iat bun. Dar omul cere drepturi colective, contrar tuturor reglement„rilor europene ∫i contrar legilor Rom‚niei. Dumnealui trebuie s„-∫i aduc„ aminte c„ nu este ∫ef de parc zoologic Ón Africa, este cet„˛ean european ∫i trebuie s„ respecte reglement„rile europene ∫i na˛ionale — rom‚ne∫ti, vreau s„ specific. Acest stat nu poate fi batjocorit ∫i spart Ón buc„˛i de voin˛a nim„nui, nici chiar de reunirea, de logodna Óntru eternitate Barki— Markó.
Protestez ∫i cer autorit„˛ilor s„ nu se mai uite una la alta, s„ nu se mai p‚rasc„ una pe alta presei dec‚t Ón vacan˛e, dac„ ˛in neap„rat, ∫i s„-∫i fac„ treaba, Ón fapt, s„-∫i intre Ón rol. De doi ani ∫i ceva, ceea ce se Ónt‚mpl„ Ón aceast„ privin˛„ este insuportabil. De la microfonul acestui Senat am protestat, c‚ndva, ∫i Ómpotriva toleran˛ei nemeritate fa˛„ de generalii Ón slujba Ungariei, generalii de ocupa˛ie ai Ardealului, c„rora — Ón ciuda crimelor antirom‚ne∫ti — li s-a ridicat acel monument de slav„, promis ∫i repus Ón circula˛ie de Guvernul C.D.R.-U.D.M.R. ∫i pus la loc, din p„cate, de Guvernul P.S.D. Am protestat ∫i nu Óncetez s„ fiu indignat ∫i trist pentru aceasta. Dar lucrurile involueaz„ Óngrijor„tor. Nimeni nu-∫i poate asuma r„spunderea de a deconta eventualul s‚nge care ar reie∫i prin conflagra˛iile interetnice. S„ nu ajungem acolo! Avertizez asupra acestui mare pericol ∫i nu cred c„ trebuie luat Ón r‚s ∫i nici Ón u∫or. Jocul s-a terminat. S„ nu urmeze cumva tragedia, s„ nu Ónceap„ moartea!
Cineva, probabil, consider„ c„ Ardealul e orfan, ∫i, prin ceea ce spune aceast„ doamn„ provocatoare, ∫i prin ce ridic„ la rangul de pozi˛ie de partid, de pozi˛ie de partid de guvernare, domnul Markó Béla, se spune, se afirm„ c„ îtrebuie s„ r„sune imnul nostru na˛ional de s„rb„toarea na˛iunii maghiare ∫i s„ se ridice drapelul nostru na˛ional“. Adic„ imnul Ungariei, care umbl„ prin Ardeal sub pseudonimul de imn al tuturor maghiarilor. Asta Ón Rom‚nia. ™i, fire∫te, totul este ∫i suma, ∫i rezultanta tragic„ a unor concesii nemeritate, f„cute ulterior, dar mai ales escaladarea recent„ a politicii actualei puteri, capitulard„ Ón fa˛a nevoii de voturi udemeriste Ón Parlament.
M„ declar, din nou, pentru toate drepturile pe care le prev„d documentele europene ∫i legile rom‚ne∫ti Ón favoarea minorit„˛ilor din Rom‚nia, dar protestez categoric Ómpotriva oric„rui abuz ∫i oric„rei tentative perverse ca, umbl‚nd cu m„∫ti mincinoase ale acestor drepturi, s„ se
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 29/22.III.2007
creeze premisele conflagra˛iilor interetnice, s„ se creeze presiunea intern„ ∫i interna˛ional„ a unei autodetermin„ri fatale ∫i a unei autonomii teritoriale Ónl„untrul Rom‚niei, a unor teritorii ∫i a unor grupuri etnice.
Este momentul, dac„ nu cumva a ∫i trecut momentul, repet, ca autorit„˛ile s„ nu mai fac„ eseistic„ de doi bani. S„ nu ne mai povesteasc„ Ón mod spectaculos ori ∫„galnic, ulterior faptelor, ce este acolo, ci s„-∫i fac„ datoria la timp, s„ previn„ dezastrul ce se anun˛„. Nu am s„ mai insist, dec‚t tot pentru a v„ reaminti despre joc, asupra celor pe care le-a spus aici domnul senator Ila∫cu, ad„ug‚nd ∫i nenorocita, criminala ac˛iune de la Tighina, prin care autorit„˛ile separatiste transnistrene, prin voin˛a p„pu∫arilor lor, au ∫i provocat acel separatism la fel de nociv ca ∫i cel la care viseaz„ separati∫tii udemeri∫ti din Rom‚nia. La Tighina, s-a trecut la represalii Ómpotriva Cimitirului militar îGeneral Dragalina“, Ón care erau Ónmorm‚nta˛i militari rom‚ni. Jalnic„ r„zbunare! Ni se r„spunde, acum, Ón batjocur„ c„ a fost reconstituit„ dispunerea mormintelor. Acest joc, sinistru, cu mormintele Ói calific„ pe cei care ∫tiu s„ fac„ din oameni vii oameni mor˛i. Le e u∫or s„ fac„ ∫i Ón cimitire ordinea lor halucinant„. S„-i bat„ Dumnezeu!
Dar se pare c„ lucrurile continu„ s„ se deterioreze ∫i la nivelul unui ora∫ din Ardeal. La Sighi∫oara se dore∫te, pentru c„ s-a d„r‚mat un zid de la Cetatea Veche, s„ se schimbe pavajul original al str„zilor cet„˛ii, pavaj din piatr„ de r‚u, vechi de sute de ani, cu un pavaj de piatr„ cubic„, iar cei ce vor s„-∫i creeze acest avantaj murdar ne mai atrag aten˛ia c„-i intereseaz„ îconfortul sporit la c„lcare“. C„lc‚nd ei a∫a, Ói poftim, cel pu˛in pentru moment, afar„ din istorie. S„ se Óntoarc„ la condi˛ia copacului din care au cobor‚t! C„ci nu se poate batjocori nici istoria Sighi∫oarei, ∫i nici istoria Rom‚niei, Ón totalitate. E prea mult: se trage corupt din toate p„r˛ile.
A∫ vrea, pe de alt„ parte, s„ vorbesc despre un fapt paradoxal ∫i, dup„ p„rerea mea, strig„tor la cer. Œn plin„ criz„ energetic„, Ón Rom‚nia continu„ lupta Ómpotriva surselor de energie. Continu„ lupta Ómpotriva acestei surse de energie care este mineritul. M„ tem c„ tot ceea ce am spus aici despre lipsa de leg„tur„ Óntre autorit„˛i ∫i popor se confirm„, de asemenea, dramatic. Nu putem s„ ne batem joc de sursele de energie pe care le avem, Ónainte de a avea altele, Ónainte de a construi altele. Dar de ce o facem? Nu ni se face fric„, totu∫i, c„ Óntr-o zi vom vrea mineri, pentru c„ de pe acum num„rul lor s-a Ómpu˛inat sever.
Ultima chestiune, pe care doream s„ o spun, este o treab„ personal„ pe care sunt obligat s„ o precizez. O televiziune ∫i, apoi, mai multe au difuzat o imagine a mea, Ón urm„ cu c‚teva luni, ∫i au r‚s c„ Adrian P„unescu doarme la ∫edin˛ele Senatului. Fac urm„toarea precizare: am fost, Ón ultimele ∫ase luni, foarte bolnav, ∫i una dintre componentele acestei boli a fost nesomnul meu de aproape patru decenii. A∫a am tr„it, a∫a am lucrat, a∫a mi-am construit opera, at‚ta c‚t este ea. A mai intervenit un fapt, Ón decembrie, acea Óngrozitoare, acea criminal„ raportare Tism„neanu, care m-a pus Ón
condi˛ia de a vedea cu ochii mei cum eventuala mea postumitate e batjocorit„ f„r„ mil„, ∫i batjocura e Ónsu∫it„ de pre∫edintele B„sescu. Nu s-a ˛inut seama de tot ce am f„cut ∫i pe cont propriu, ∫i Ón rela˛ia cu al˛ii, dar cu mult curaj Ón epoca anterioar„. S-au folosit inimici˛iile la adresa mea ale unor oameni de cultur„. Pentru acoperirea la∫it„˛ii lor de atunci, s-a Óncercat s„ mi se taie capul, pentru a deveni egali, ei ∫i eu. Sigur, au fost ∫i erori ale mele: compromisuri de etap„ ∫i de ton, dar eu nu am cum s„ fiu egal cu ei, pentru c„ eu atunci am lucrat, am fost Ón multe privin˛e afirmativ ∫i nu-mi neg nici acum activitatea de atunci, cu binele ∫i r„ul ei. A∫a a fost istoria ∫i a∫a am tr„it-o, ∫i am fost Ón multe privin˛e foarte critic. Am dus b„t„lii istovitoare pentru adev„r. S-a uitat, oare, tot? Nu este vreme s„ ne aducem aminte de toate, nu facem aici memorialistic„, dar le spun celor care m-au r„nit, celor ce au Óncercat, dup„ 17—18 ani de asediu contra mea, ani care au urmat anii de dinainte, c‚nd am fost biruit ∫i lovit nemilos, celor ce mi-au creat o imagine profund nedreapt„, difuz‚nd cu asupra de m„sur„ ideea c„ eu îdorm Ón Senat“, c„ vor vedea, ∫i se ∫i vede Ón ultimele s„pt„m‚ni, de c‚nd procesul Óns„n„to∫irii mele este aproape Óncheiat, c„ vor vedea un Adrian P„unescu radical ∫i neiert„tor ∫i cu prietenii, ∫i cu adversarii, cu problemele pe care simte c„ este dator s„ le pun„ colegilor s„i pentru rezolvare Ón favoarea poporului rom‚n.
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.