Adrian Păunescu

## **Domnul Adrian Păunescu:**

Asta, Cornele, nu o știu, știu doar că treaba asta, că trebuie să se termine cu persoanele din regimul trecut, este una dintre numeroasele încercări de așa-zisă purificare, de data aceasta politică. Până acum, cei de tipul Tőkés au cerut purificări etnice, provocări care ne vin din partea acestui cetățean care reprezintă România în Europa, spre rușinea noastră.

Mai este ceva de spus aici. Noul ambasador al Ungariei la București a declarat azi-dimineață, la Cluj, că există mai multe forme de autonomie care se pretează pentru Ținutul Secuiesc.

De când are un ambasador al unei țări străine dreptul de a discuta și de a propune și, eventual, de a decide asupra hărții României? Cine este acest ambasador?

În mod normal, un guvern demn îl cheamă mâine-dimineață și-i spune „Domnule, _get up_ înapoi în copac”... sau „gheraide”, cum zice sufleurul destinului meu, Vadim... Și se așteaptă scuze de la Guvernul țării lui.

Cum o să ne spună ambasadorul ce autonomie, cum să ne îmbrăcăm, ce să facem în Ardeal? Astea sunt provocări absolut ordinare, cum bine zicea, la un moment dat, liderul PD-L, Emil Boc. Mi-a plăcut cum a apăsat cuvântul: or-di-nare. Ordinare sunt aceste intruziuni, ca să nu le spun măgării.

Așa că eu cer Guvernului să ia notă și să-l poftească pe recentul ambasador care a făcut această declarație să se întoarcă la Budapesta pentru precizări. Poate că există un Ținut Secuiesc în mijlocul orașului respectiv.

Ultima chestiune, care este și cea mai tristă, se referă la o declarație care a apărut tot acum, cu privire la atitudinea oficială americană în legătură cu Biserica Ortodoxă Română.

Departamentul de Stat al Statelor Unite ale Americii critică Biserica Ortodoxă Română în raportul privind libertatea religioasă pe anul 2008. Eu nu am să insist asupra detaliilor. Am să spun că este un lucru nedrept, că este un lucru nedelicat și că nu acest tip de relații l-au dorit românii atunci când au sperat la ajutorul american. Nu la așa ceva s-a gândit tata când a fost condamnat la 15 ani de pușcărie politică pentru că îi aștepta pe americani și clama libertatea de tip american. Este o mare tristețe, este o mare rușine, este o nedreptate umilitoare.

Și, în această situație, eu cer Ministerului Afacerilor Externe să ia atitudine. Nu se discută așa cu Biserica Ortodoxă Română. Nu se discută așa cu un stat suveran. Nu se discută așa cu un stat membru al Uniunii Europene. Nu se discută așa cu un stat prieten. A nu se uita că militarii români mor pe câmpurile de bătaie din Afganistan și Irak, pentru că România politică, despre ea putem vorbi, România profundă, nu știu, a optat pentru această alianță cu Statele Unite ale Americii și cu Uniunea Europeană. Ceea ce a făcut acum Departamentul de Stat, stârnind mormonii, stârnind baptiștii, stârnind, de fapt încercând să stârnească mormonii, baptiștii, greco-catolicii împotriva ortodocșilor, este intolerabil.