Monitorul Oficial·Partea II·Senatul·15 octombrie 2007
appointment · adoptat tacit
Adrian Păunescu
Discurs
## **Domnul Adrian Păunescu:**
Sau a fost uitată! Eu am emis și supoziția că s-ar fi putut să fie procurată de la o cișmea din oraș, unde curg dosare, de pe un deal, de pe o vale.
Dar bine că am recunoscut și limba moldovenească! Să ne fie de bine, este frumos, dacă vom recunoaște și limba oltenească, dacă vom recunoaște și limba ferentărească și celelalte, vom putea fi liniștiți! Suntem mai mulți și mai contrarii? Vom recunoaște și limba belgiană, și limba austriacă.
Așadar, domnul Markó Béla dorește neapărat să facă vreo 15 regiuni din România, nu știu câte dorește să facă, dorește în orice caz să aglutineze Mureșul, Covasna și Harghita. Așa cum am mai spus de la acest microfon, dorește Regiunea autonomă maghiară. Foarte frumos! E un sens nobil pe care îl dă dânsul cuvântului atât de rece care este „Europa”. Așa parcă simțim o căldură umană când ne gândim că vom trăi în interiorul unui _kürtőskalács_ . E frumos, e nobil și este pe linia dezvoltării noastre în lume. Așa ne trebuie! Separatism în vremuri de regăsire! Dintr-un abuz s-a mers în alt abuz și se ajunge la generalizarea bolii, se ajunge la crearea de mari probleme acolo unde era doar o bubiță. Se rezolvaseră niște lucruri, trebuia să redescoperim gustul muncii, să creăm fronturi de lucru, să facem autostrăzi și locuințe, împreună cu maghiarii, cu nemții, cu evreii, cu ucrainenii, cu toți oamenii care locuiesc împreună cu poporul inițial al locurilor, poporul român, aici, pe pământul Daciei latine. Ei, nu, o luăm de la început, nu sunt bune regiunile existente. Și încă o dată întreb și rog să se audă ce spun: este de acord Guvernul României cu crearea acelei regiuni, așa cum se aude din om în om? Trăim perioade folclorice? Trebuie să știm adevărul noi, parlamentarii trimiși aici, tocmai ca să promoveze adevărul din folclor, de la telefon? Trebuie camera ascunsă pentru a afla adevărul?
Se mai întâmplă și celelalte lucruri care nici nu mai sunt fărâmițări, ci sunt sfidări! Iată, oamenii vinovați de a-l fi omorât pe maiorul Aurel Agachie, în decembrie 1989, la Târgul Secuiesc, au fost scutiți de vinovăție. Senatorul, colegul nostru, György Frunda a pledat convingător și ei au fost scutiți de vinovăție. Mai mult decât atât, statul român mai are să le dea ucigașilor și niște bani, să plătească vinovăția lor. Sunt timpuri jegoase, din păcate! Ceasul parcă se lipește de corp. Ceasul de mână parcă intră în corp. E mizerie în jurul nostru și nu știu, pur și simplu chiar nu mai știu pe unde să o luăm.
Eugen Barbu, marele scriitor care a vegheat debutul unora dintre colegii dumneavoastră, avea, din când în când, întrebarea asta: „Pe unde o luăm?” Și eu întreb: pe unde o luăm? Unde faci pasul, găsești o cameră ascunsă, unde faci pasul, găsești o suspiciune, și, încet-încet, ca oameni publici, vom constata ce greu scoatem capul în lume, pentru că nu doar oamenii sunt destinați compromiterii, ci instituțiile, inclusiv prima instituție a țării, care este Instituția Președintelui. De fapt, Parlamentul e prima instituție a țării.