Alexandru Ciocâlteu

## **Domnul Alexandru Ciocâlteu:**

Stimat prezidiu,

Mult stimată și iubită doamnă deputat Rodica Nassar, Stimate domnule profesor Stanciu,

Stimate domnule ministru Nicolăescu, Stimate domnule prim-ministru Tăriceanu,

Am spus mai multe nume, unele pentru că așa este frumos s-o faci, altele pentru că este obiceiul domnului profesor Stanciu de a pomeni oamenii care nu sunt în sală.

Eu n-aș vrea să mă adresez domnului ministru. Eu aș vrea să mă adresez P.N.L.-ului. Și aș vrea să mă adresez P.N.L.-ului, pentru că domnul ministru, dacă stau să mă gândesc, este de fapt un om curajos și cumva inconștient să se bazeze pe 20% din sprijinul Parlamentului. Când vrei să faci reformă sanitară înseamnă să ai o doză de infantilism, pe care eu mi-o recunosc mie, nu dânsului, adică să fii copil și să crezi, să fii idealist că poți să faci așa ceva.

Este imposibil și sigur că s-a ajuns la acest moment, acest moment care, așa cum spunea unul dintre colegi, cred, chiar de la P.N.L., ar fi trebuit să vină mai din timp, și domnul ministru să vină și să spună aici, să ceară Parlamentului: „Am venit și uite ce vreau să facem, și cu toate astea nu sunt sprijinit”. Pentru că, într-adevăr, nu este sprijinit în ceea ce vrea să facă, dar și încercările dânsului de a face ceva, uneori, au avut niște opinteli care nu trebuiau să aibă loc.

Una dintre piedici a fost cea legată... — și împiedicări să spunem — ,...a fost cea legată de numirea directorilor de spitale și schimbarea lor, care a fost, zic eu, o greșeală de tactică — atenție, pornită tot din cadrul P.N.L.-ului și al sfaturilor date de specialiștii medicali din cadrul P.N.L.-ului, chiar dacă nu mai sunt în P.N.L. acum.

Aș vrea să amintesc acum că, înainte de a se rupe Alianța D.A., atunci când domnul președinte Băsescu a venit și a prezentat aici dezastrul din sănătate, și domnul ministru a fost de acord cu acest dezastru, și, cu toate acestea, nu a luat măsurile pe care putea să le ia. Putea să le ia teoretic, dar nu cu 20% suport parlamentar, pentru că asta însemna să intre în distribuția medicamentelor, și știe ce înseamnă treaba asta. Însemna să intre în cumpărarea... — s-a spus că nu s-au cumpărat ambulanțe — a doua zi, vă asigur că ar fi fost pe prima pagină, cum s-a ținut licitația. Că nu a luat elicoptere, la fel ar fi fost și s-ar fi întâmplat același lucru.

Este însă greu să lupți cu spitalele, dar am să vă dau exemplul spitalului la care încă lucrez. Nu se poate ca un domn primar, care este și neiubit și nedistins și nițel „cam dus cu pluta”, spunea cineva, domnul Inimăroiu, de la sectorul 4, să nu dea măcar un leu pentru spitalul care ține de sectorul 4. Niciodată nici măcar nu l-a interesat spitalul.

Hai să merg mai departe! Domnul prim-ministru Tăriceanu este aici, domnul ministru este aici. Eu sunt specialist în nefrologie și dializă. N-am niciun interes. La noi centrul este privatizat și de un an de zile am umblat, inclusiv la domnul prim-ministru am fost, de trei ori am purtat această discuție, și am spus că numai făcând privatizarea centrelor se va face o economie de 30 milioane de euro.