Anghel Stanciu

## **Domnul Anghel Stanciu:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Îi înțeleg pe distinșii dumneavoastră colegi că au scăpat din strânsura de ieri când s-au întâlnit cu domnul președinte și acum sunt puțin mai lejeri, dar văd că și dumneavoastră aveți forța să-i aduceți la ordine, în special pe distinsul coleg Toader, șeful Grupului parlamentar al PDL, și căruia vreau să-i citesc din Biblia noastră, care este Regulamentul Camerei Deputaților, ediția 2008.

La art. 92 alin. (4) și (5) se spune, vizavi de argumentația dumneavoastră, foarte corectă, pentru tinerii noștri colegi deputați care nu au ajuns la pagina 82 a regulamentului: „În cazul propunerilor legislative depuse în condițiile alin. (1), care implică modificarea prevederilor bugetului de stat sau ale bugetului asigurărilor sociale de stat, președintele Camerei Deputaților va solicita în mod obligatoriu o informare din partea Guvernului, în condițiile art. 111 din Constituția României, republicată, în același termen de 15 zile.

În cazul în care Consiliul Legislativ sau Guvernul nu transmite, în termen de 15 zile de la solicitare, avizul, punctul de vedere sau informația, după caz, Biroul permanent va stabili comisia sesizată în fond, comisiile de aviz, termenul de depunere a raportului pentru propunerea legislativă respectivă, trimițând proiectul pentru dezbatere și întocmirea raportului.”

Rezultă deci, stimate coleg, că Biroul permanent a făcut aceste demersuri în termen de 15 zile, le-a trimis la Guvern, la Consiliul Legislativ, aceștia au răspuns, iar dacă nu răspund, se consideră că sunt de acord, pentru că altfel nu distribuiau proiectul de lege sau inițiativa legislativă la Cameră.

Ca atare, acest argument pe care l-ați adus nu stă în picioare și, dacă-l coroborăm cu ceea ce a spus distinsul dumneavoastră coleg, actualul președinte de comisie, de când erați colegi în Ministerul Administrației și Internelor și vă înțelegeați foarte bine și ați venit să aduceți aici dizarmonie în colectiv, înseamnă că este pe undeva nu un motiv autentic, ci este o distragere a atenției.

De aceea, distinse domnule Toader, cred că aș vrea să vii mata la microfon să discut eu cu doamna deputat, că mi-ar face mai multă plăcere decât să vă explic lucruri pe care se pare că nu le înțelegeți!