## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**
3 voturi împotrivă. Abțineri? O abținere.
Deci procedura de dezbatere a fost aprobată cu majoritate de voturi.
Înainte de a da cuvântul pentru prezentarea proiectului de lege, îi rog pe liderii grupurilor parlamentare să comunice secretarilor de ședință numele senatorilor și deputaților înscriși la dezbateri generale, având în vedere timpul alocat, pe care vi l-am prezentat.
Deci grupurile parlamentare să-și anunțe intervenienții. Pentru prezentarea Proiectului Legii bugetului de stat pe anul 2016, îl invit la tribună pe domnul prim-ministru Dacian Cioloș.
Domnule prim-ministru, aveți cuvântul.
**Domnul Dacian Julien Cioloș** _– prim-ministru al Guvernului României_ **:**
Mulțumesc.
Domnilor președinți,
Doamnelor și domnilor,
Așa cum am anunțat și la instalarea Guvernului, acest Guvern a decis să respecte cadrul legal adoptat de Parlament în anul 2015 și a inclus prevederi importante de relaxare fiscală și creștere salarială pentru personalul bugetar. Acestea au fost luate ca atare din perspectiva impactului asupra construcției bugetare pentru anul 2016 și, așa cum am spus, Guvernul și le-a asumat în cunoștință de cauză.
Prevederile menționate mai sus nu sunt deloc de neglijat – și asta e important să o subliniem –, acestea totalizând un impact bugetar de circa 20 de miliarde de lei, ținând cont de faptul că veniturile scad cu circa 10 miliarde de lei, cu ceva mai bine de 10 miliarde de lei, în timp ce cheltuielile cresc cu mai mult de 9 miliarde de lei. Determinanții de mai sus nu se pot compensa nici pe departe prin dezvoltarea economică favorabilă a României, chiar dacă vorbim de o creștere economică prognozată de 4,1%; aceasta acoperă circa 9 miliarde de lei din impactul bugetar menționat anterior.
Soluția pentru a putea articula viziunea noului Guvern pentru 2016, în condițiile determinanților menționați, a fost dificil de agreat într-un interval extrem de scurt de deliberare, dar a fost posibilă prin mărirea deficitului bugetar la 2,95%, ca derogare temporară de la obiectivul bugetar pe termen mediu pe care și l-a asumat România, și prin realocarea colegială a unor sume între ordonatorii de credite, în funcție de prioritățile Guvernului, așa cum le vom descrie în cele ce urmează, și aici vreau să insist: din perspectiva Guvernului, așa cum am anunțat și în Programul de guvernare, prioritățile unde am încercat să facem – și am reușit să facem – realocări au fost educația, sănătatea, transporturile, apărarea și investițiile.
Bugetul a fost construit ținând cont de pragul maxim de deficit de 3%, stabilit la nivelul Uniunii Europene, ceea ce arată, în fapt, respectarea regulilor la nivel european, cu obiectivul (pe termen mediu) de a crea premisele realinierii
deficitului structural la 1%, conform obiectivului pe termen mediu asumat de România.
Pentru implementarea bugetului, Guvernul are în vedere cinci priorități de bază, mă refer aici la: prioritizare, transparență, eficiență, prudență și predictibilitate.
În ceea ce privește prioritizarea: pe proiecte cu impact real nu începem mai mult decât putem termina. Oricum, acesta este un obiectiv al Guvernului: să continuăm ceea ce a fost început ca proiecte și, dacă lansăm proiecte noi, acele proiecte noi să avem certitudinea, siguranța, că putem să ne apropiem de finalizarea lor.
Abordarea avută în vedere nu ține neapărat de plafoanele de alocare la nivel de minister sau de domeniul de intervenție, ci, mai degrabă, de modul în care se prioritizează cheltuielile, în special cele care vizează investițiile în cadrul alocărilor.
Pragmatic, s-a avut în vedere evitarea risipirii resurselor într-un „shopping list” sau listă de interese, prin concentrarea pe un număr limitat de proiecte prioritare, care să conducă la rezultate concrete. Și am solicitat acest lucru la fiecare minister în parte.
În ce privește transparentizarea, avem ca obiectiv să publicăm contractele de achiziții publice pentru a nu mai exista suspiciuni cu privire la alocarea banilor publici. Transparența pe care o vizăm implică și raportarea mult mai deschisă și sistematică a execuției bugetare, pentru a pregăti realocări de fonduri neconsumate spre priorități de investiții. Deci o transparență din două perspective: din perspectiva cetățeanului, pentru a ști pe ce se cheltuiesc banii, dar și din perspectiva gestiunii bugetului, pentru a vedea în ce mod sunt cheltuiți banii pe diferitele priorități și a putea face, la momentul oportun, realocările necesare.
În al treilea rând, eficiența în implementarea bugetului este o condiție-cheie ca oamenii să înțeleagă de ce merită să colectăm venituri la nivelul statului. Eliminarea risipei în sectorul public este o prioritate-cheie a Guvernului și strâns legată și de reforma administrației publice, care a fost deja anunțată.
Prudența este un alt factor crucial în gestiunea bugetului pe 2016. Cu un deficit prognozat de 2,95%, este clar că trebuie să fim extrem de prudenți, pentru a nu exista derapaje.
Guvernul a creat un plafon de blocare a cheltuielilor publice cu bunurile și serviciile de 10%, ceea ce înseamnă circa 4 miliarde de lei, ca tampon pentru a evita derapajele în execuția bugetului. În plus, Guvernul mizează pe o rezervă de creștere de venituri ce este firesc să survină ca urmare a efectelor de runda a doua a relaxării fiscale, bani care rămân în circuitul privat și care se multiplică.
Și, în sfârșit, predictibilitatea. Guvernul va respecta Legea responsabilității fiscal-bugetare și va avea în vedere doar două rectificări, așa cum prevede cadrul legal.
În ceea ce privește construcția bugetară, în ciuda limitărilor pe care le-a avut această construcție bugetară, Guvernul a reușit în mare măsură să reflecte în noul buget
prioritățile-cheie pe care le-a anunțat în Programul de guvernare și pe care le va transpune în practică în următorul an.
În acest sens, în comparație cu execuția finală estimată a bugetului pe 2015, ceea ce reflectă, de fapt, capacitatea reală a sistemului de a utiliza resursele bugetare, vor exista alocări mai mari la sănătate, cu 3,1 miliarde de lei, la educație, cu 2,3 miliarde de lei, și la cercetare, cu 508 milioane de lei.
Pe lângă creșterea de buget aferentă educației, de aproape 10% față de anul precedent, Guvernul va aloca către autoritățile publice locale, în cadrul Programului național de dezvoltare locală, o sumă suplimentară pentru reabilitarea școlilor, având în vedere că, în multe cazuri, infrastructura de educație preuniversitară este încă precară. Pe de altă parte, investițiile în cercetare cresc cu aproximativ 23% în 2016 și aceasta pentru că plecăm de la faptul că cercetarea este esențială și pentru a ajuta relansarea durabilă a economiei.
Prioritatea Guvernului în ceea ce privește infrastructura de transport este de a accelera implementarea proiectelor agreate în Masterplanul general de transport și aici obiectivul Guvernului este de a asigura predictibilitate și în abordarea proiectelor mari de infrastructură. Aceasta presupune deblocarea de urgență a tuturor precondițiilor de demarare a proiectelor care nu sunt începute. Și aici vreau să subliniez: faptul că nu am prevăzut alocări bugetare pentru anumite proiecte de infrastructură care sunt prioritare nu înseamnă că ele nu sunt importante pentru Guvern, ci că am estimat că în cursul acestui an 2016 e important să pregătim condițiile pentru ca, la sfârșitul lui 2016, începutul lui 2017, să putem semna contracte de execuție și să începem execuția lucrărilor respective. Deci faptul că nu sunt alocări bugetare nu înseamnă că acele proiecte nu sunt prioritare, ci că ne vom concentra pentru a le pregăti pentru sfârșitul lui 2016 în vederea începerii execuției lor (și aici mă refer la tot ce înseamnă exproprieri, studii, contracte) și, pe de altă parte, avem prioritizată execuția unor proiecte cu finanțare alocată pentru 2016, aflate în implementare sau care sunt gata de a fi lansate în implementare.
Alocarea bugetară pe proiecte de infrastructură de transport va putea fi, în același timp, suplimentată printr-un mecanism deja convenit cu Ministerul Finanțelor Publice, în funcție de ritmul de derulare a lucrărilor. Astfel, Guvernul s-a asigurat că, în condițiile devansării de lucrări sau ale unui ritm mai alert de realizare, vor exista fondurile disponibile pentru a nu se ajunge la blocaje financiare.
Prioritatea Guvernului în domeniul apărării și siguranței naționale este respectarea obligațiilor ce decurg din calitatea de membru al NATO, al Uniunii Europene și din parteneriatele strategice pe care România le-a semnat și în care este parte.
Guvernul își asumă în acest fel, prin creșterea alocării bugetare la Ministerul Apărării, decizia Consiliului Suprem de Apărare a Țării de creștere graduală a bugetului alocat
apărării la 2% până în 2017, promisiune pe care am făcut-o ca țară, atunci când am intrat în NATO, și care a fost agreată din punct de vedere politic.
Un element-cheie al politicilor Guvernului este, în general, impulsionarea investițiilor publice ca factor de creștere economică și dezvoltare.
Față de execuția bugetară estimată pe 2015, în care investițiile nu au reușit să depășească 4,7% din produsul intern brut, chiar dacă ambiția programării inițiale a fost mai mare, ceea ce efectiv se va realiza va fi în jurul acestei cifre de 4,7% din PIB, la care noi ne-am raportat când am construit bugetul, deci s-au executat doar 4,7% din PIB, în special din rațiuni de lipsă de proiecte finanțabile. Pentru anul 2016, alocarea este de 5,1% din PIB, fiind bazată pe o capacitate sporită de impulsionare a proiectelor relevante, care să asigure o execuție totală a acestei linii importante din buget.
Pe lângă creșterile menționate mai sus, acest buget reușește să seteze o ambiție sporită și în zona dezvoltării locale, unde alocarea pentru investiții este semnificativ mai mare, cu circa 2 miliarde de lei, decât limitele bugetare pe care le-am primit ca propunere de la fostul Guvern. Acest demers reprezintă, de fapt, intenția Guvernului actual de a continua politica de investiții la nivel local, respectând principiile de prioritizare și de transparență, precum și de coerență cu investițiile din fondurile europene.
Tocmai de aceea, o fundamentare corectă, pragmatică și transparentă va sta la baza tuturor proiectelor finanțate din bugetul de stat, astfel încât, pe de o parte, să evităm finanțarea școlilor fără elevi sau a terenurilor de fotbal în pantă și, pe de altă parte, să ne asigurăm că obiective de interes strategic local, regional sau național nu sunt neglijate.
Este, totodată, vital ca sectorul privat să fie solidar cu exercițiul bugetar pe 2016, poate în premieră în societatea românească după 1989, pentru că, până la urmă, prin respectarea Codului fiscal recent aprobat și a reducerilor fiscale aferente din TVA sau dividende, Guvernul lasă, să spun așa, într-o anumită măsură sectorului privat gestiunea unor sume de circa 10,2 miliarde de lei – ce reprezintă echivalentul relansării fiscale – și din aceste sume, sperăm noi, o mare parte să fie reinvestită în sectorul productiv. Dorim deci ca sectorul privat să devină un partener de bază care, printr-o alocare eficientă a resurselor, să conlucreze la îndeplinirea parametrilor de creștere economică și dezvoltare.
Tocmai de aceea, Guvernul are în vedere să colaboreze strâns cu sectorul privat, nu doar pentru a identifica măsuri de eficientizare a actului guvernamental în domeniul economic, dar mai ales pentru a crea împreună premisele unei viziuni de dezvoltare economică pe termen mediu și lung, așa cum am anunțat deja că are intenția acest Guvern să facă.
Pe de altă parte, efortul bugetar făcut cu relaxarea fiscală și pentru creșterea salariilor în sectorul bugetar riscă să producă efecte limitate, dacă nu se continuă măsurile
de combatere a corupției în administrație și dacă nu se iau măsuri de eficientizare a actului administrativ, de creștere a competenței și a calității administrației publice, de reducere a birocrației.
Guvernul dorește să aibă în Parlamentul României un partener în această direcție pe proiectele legislative cu care va veni. Și eu consider că doar astfel vom putea crea premisele modernizării țării și vom putea avea pretenția creșterii încrederii cetățenilor în stat.
Vă mulțumesc mult și sper ca Parlamentul să adopte Propunerea de buget pe care Guvernul a făcut-o pentru a putea trece la treabă, la implementarea măsurilor pe care le-am prevăzut.
Mulțumesc.
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.
Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu · 14 decembrie 2015 · monitorul.ai