Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

Domnilor președinți de ședință, Stimați colegi senatori și deputați,

Aș vrea să fac câteva considerații pe subiectul solicitării făcute de președinte pentru organizarea unui referendum, în legătură cu subiectul bine cunoscut, și anume dimensiunea Parlamentului, de 300 de parlamentari, și Parlament unicameral.

Eu cred că este astăzi momentul, fără niciun fel de reținere, fără niciun fel de inhibiție, mai degrabă aș spune cu responsabilitate, să spunem lucrurilor pe nume.

Ce înseamnă acest demers de Parlament cu 300 de membri și sistem unicameral?

În primul și în primul rând, aș dori să fac următoarea remarcă. Să știți că Parlamentul nu se numără cu suta. Pentru că: de ce 300, și nu 200, de ce 200, și nu 100? Poate, mai bine, Parlament cu zero membri. E mult mai simplu. Vă garantez că e mult mai simplu. N-ar mai exista dezbateri între majoritate și minoritate sau opoziție și deciziile ar putea să le ia, eventual, un președinte atotputernic.

Avem o problemă serioasă de înțelegere a democrației cu actualul președinte. Cât a fost în funcție și a avut pânzele umflate de vânt, cum se spune, a militat permanent pentru întărirea instituției prezidențiale, în detrimentul Parlamentului. A subminat Parlamentul cu orice prilej, în așa fel încât să decredibilizeze instituția și, sigur, apoi, pe fondul unor propuneri care nu pot fi calificate decât ca demagogice și populiste, să solicite cetățenilor – vezi, Doamne, pentru reducerea cheltuielilor – diminuarea numărului de parlamentari.

Trebuie să le spunem cetățenilor noștri, cu curaj și responsabilitate: Parlamentul înseamnă cea mai pură expresie a democrației într-o țară și, dacă avem niște costuri, nu cred că România este atât de săracă încât să nu-și poată permite să asigure funcționarea unui Parlament numeric consistent și în raport cu populația existentă.

Sigur că astăzi, din cauza sistemului de vot, sunt de părere că Parlamentul este suprapopulat. Dar soluția nu e limitarea artificială, pe care vrea s-o aducă președintele, pentru considerentele pe care le-a pomenit în nenumărate rânduri și care, sigur, de unii oameni, care poate nu au educația și cultura politică necesare, au fost îmbrățișate imediat. Eu cred că diferența dintre un om de stat și un om politic vremelnic este tocmai aceea că pune interesul țării, al națiunii, mai presus decât interesul personal.

Demersul președintelui Băsescu este unul pur de câștig de capital politic. Nimic nu poate să fie mai popular într-o țară decât să arătăm cu degetul către parlamentari, care, teoretic, au venituri mari, au privilegii și, atunci, sigur că toată lumea va fi de acord să micșorăm Parlamentul și mai mult, și mai mult, până la o dimensiune care capătă mai mult, dacă vreți, aerul de simbolic, în așa fel încât să spunem că avem în România și Parlament.

Acestea sunt considerentele, dacă vreți, legate de numărul de parlamentari, motiv pentru care noi, liberalii, cred că ar trebui să avem curajul să spunem: „Nu, domnule Băsescu! Parlamentul trebuie să fie dimensionat ca în orice țară civilizată, europeană, de dimensiune medie, în raport cu populația, nu cât vreți dumneavoastră, în mod artificial, 300.” Da?