În proiectul de buget se prevãd cheltuieli, cu dobânzile aferente datoriei publice, în sumã de 61.712,2 miliarde lei.
Deci, faþã de aceastã situaþie, este necesar sã se prevadã în lege sarcina Guvernului de a recupera, treptat, fondurile utilizate de la bugetul de stat pentru plata ratelor ºi dobânzilor aferente creditelor externe contractate de agenþii economici ºi de a stabili mãsuri severe de sancþionare a datornicilor.
ªi, în sfârºit, diferenþele de curs nefavorabile, la aceastã chestiune, aferente datoriei publice externe, generate de nerambursarea ratelor ºi dobânzilor scadente la termene, sunt în sumã de 12.259 de miliarde lei. În legãturã cu aceste cheltuieli, se ridicã problema cu privire la oportunitatea ºi justificarea suportãrii de la buget a diferenþelor de curs nefavorabile, aferente rambursãrii ratelor scadente ºi a dobânzilor scadente la împrumuturile externe contractate, pentru susþinerea balanþei de plãþi externe, în care scop arãtãm urmãtoarele: politica valutarã este atributul Bãncii Naþionale a României, acordat prin lege, care administreazã ºi balanþa de plãþi externe. Echilibrarea acestei balanþe prin credite este asiguratã de cãtre Banca Naþionalã, care poate contracta ºi împrumuturi externe. Ca urmare, costurile cu politica valutarã, inclusiv cele ale balanþei de plãþi externe, ar trebui sã se reflecte în bugetul ºi bilanþul Bãncii Naþionale, ºi nu în bugetul de stat. Guvernul are datoria sã examineze asemenea situaþii, cunoscând cã bugetul de stat are raþiunile sale specifice, pentru care trebuie asiguratã finanþarea.
Tot la aceastã poziþie de cheltuieli apar ºi diferenþe de curs la împrumuturile externe contractate pentru
finanþarea deficitului bugetar. Guvernul, prin Ministerul Finanþelor Publice ºi Banca Naþionalã a României, cautã sã convingã opinia publicã cã finanþarea deficitului din credite externe reprezintã o sursã neinflaþionistã din punct de vedere financiar, tezã greºitã, dacã examinãm influenþele pe termen mediu ºi lung. Astfel, creditele externe pentru finanþarea deficitului se transformã în lei la cursul oficial de cãtre Banca Naþionalã prin emisiune monetarã. Excesul de masã monetarã pe piaþã contribuie la creºterea inflaþiei, deci aceastã sursã este inflaþionistã. Creditele externe se contracteazã la dobânzi foarte ridicate, ce variazã între 10 ºi 12%. Separat de dobândã, la data rambursãrii se mai suportã diferenþa de curs dintre data primirii creditului ºi data rambursãrii. Dobânda în valutã, plus diferenþele de curs nefavorabile dau un cost mult mai ridicat, în condiþiile în care creditul era contractat de pe piaþa internã.
Asemenea probleme de importanþã majorã nu sunt supuse analizei Parlamentului pentru a decide. Rãu este cã nici Guvernul nu dezbate asemenea probleme, considerând, poate, cã sunt minore, deºi acest sector este unul în care se toacã banii contribuabililor.
În legãturã cu problemele de credit, remarcãm lipsa unui capitol distinct în raport, destinat politicilor din domeniul monetar, de credit ºi valutar, ca parte integrantã a elementelor de fundamentare a propunerii de buget. Între politica economicã a Guvernului ºi politicile de care rãspunde Banca Naþionalã, trebui sã se realizeze coerenþa necesarã încã din faza de elaborare a bugetului, în economie multe neajunsuri sunt generate din lipsa acestei coerenþe.
5) La pagina 54 din raport se prezintã politica Guvernului în domeniul sãnãtãþii. Unele probleme ºi obiectivele sunt prezentate în roz pentru perioada 2001Ñ2004, deºi acum se dezbate bugetul pentru anul 2002 ºi ar trebui concentratã atenþia asupra acestei perioade. Remarcãm ºi nu suntem de acord cu obiectivele ºi principiile prezentate de Guvern în legãturã cu sãnãtatea naþiunii noastre, care au un caracter general ºi abstract ºi nu pot contribui la îmbunãtãþirea serviciilor medicale ºi îngrijirea bolnavilor. Din anul 1997 s-a introdus reforma în domeniul sãnãtãþii, fiind aplicatã Legea nr. 145/1997 privind asigurãrile de sãnãtate potrivit cãreia, pentru finanþarea serviciilor sanitare, persoanele fizice contribuie cu 7% din veniturile realizate, iar angajatorii suportã tot 7% pentru salariaþii proprii. În aceste condiþii, volumul fondurilor destinate finanþãrii sãnãtãþii a crescut, comparativ cu perioadele precedente, în mod simþitor, numai cã utilizarea acestor fonduri nu a dus ºi la creºterea calitãþii serviciilor medicale. În schimb, asistãm de ani de zile la mari scandaluri în legãturã cu utilizarea fondurilor alocate procurãrii de echipamente medicale din import, pe bazã de credite externe, care stau nemontate ºi nefolosite, fãrã ca instituþiile abilitate de lege, cum sunt Ministerul Sãnãtãþii ºi Familiei, Casa Naþionalã de Asigurãri de Sãnãtate ºi Ministerul Finanþelor Publice, sã intervinã ºi sã facã ordine în colectarea banilor ºi a utilizãrii lor.
În Legea bugetului pe anul 2002 nu sunt cuprinse sarcinile concrete ale Ministerului Sãnãtãþii ºi Familiei ºi
Casei Naþionale de Asigurãri de Sãnãtate în legãturã cu proiectele de acte normative ce urmeazã a fi aprobate, precum ºi mãsurile pe care le vor lua pentru asigurarea îmbunãtãþirii asistenþei medicale.
6) Prin proiectul bugetelor fondurilor speciale, ºi anume Fondul pentru asigurãri de sãnãtate, Fondul special pentru dezvoltarea sistemului energetic ºi Fondul special al drumurilor publice sunt prevãzute cu excedente, fãrã ca în raport sã se fundamenteze aceastã decizie a Guvernului. Aceastã situaþie se datoreazã, în principal, faptului cã Guvernul nu analizeazã suficient ºi documentat repartizarea prin buget a resurselor financiare ale statului. Nu este normal ca sumele reprezentând contribuþiile populaþiei la fondurile de asigurãri de sãnãtate sã fie prevãzute a rãmâne în excedent, în loc sã fie utilizate pentru serviciile medicale stringent necesare populaþiei. Este un principiu consacrat potrivit cãruia statul percepe taxe, impozite ºi contribuþii pentru finanþarea cheltuielilor necesare exerciþiului financiar curent. Ar fi raþional ca elaborarea bugetelor fondurilor respective sã fie fãrã excedente. Dacã se considerã cã prin contribuþiile stabilite de lege se colecteazã venituri la fondurile speciale peste necesarul de cheltuieli, se impune firesc sã se reducã cotele pe venituri.
7) O altã problemã majorã cuprinsã în proiectul de buget, care atrage atenþia, se referã la destinaþia veniturilor din privatizare. Propunem ca la partea ”VenituriÒÉ la capitolul ”Venituri din capitalÒ, sã se introducã un subcapitol, ”Venituri din privatizareÒ, pentru constituirea Fondului de recapitalizare, restructurare ºi modernizare în care sã se înscrie cel puþin 50% din sumele încasate din acþiunea de privatizare. Nu putem accepta un buget care sã nu cuprindã venituri din privatizare pentru a fi utilizate în scopul dezvoltãrii economiei româneºti.
Partidul România Mare concepe privatizarea activelor naþionale ca pe un proces strategic, prin care statul vizeazã dezvoltarea eficientã a economiei. Spunem ”daÒ privatizãrilor, dar ne opunem categoric abuzurilor ºi ilegalitãþilor comise în privatizarea multor unitãþi economice.
Domnul prim-ministru Adrian Nãstase spunea, cândva, la începutul guvernãrii actuale, cu revoltã ºi sinceritate, citez: ”Din pãcate, la nivelul unor întreprinderi privatizate, sunt folosite tot felul de inginerii ºi vin tot felul de tipi care se angajeazã sã dea sume imense pentru un anumit obiectiv, dar nu plãtesc decât o micã sumã la început ºi intrã în procese cu Autoritatea pentru Privatizare ºi Administrarea Participaþiilor Statului pentru câþiva ani, prãduind, în timpul acesta, tot ce se gãseºte în activele întreprinderiiÒ.
Acum, mii de privatizãri dubioase sunt cercetare de instituþiile specializate ale statului, iar Autoritatea pentru Privatizare gestioneazã peste 15 mii de procese în instanþele de judecatã.
Fãrã analiza responsabilã a acestor eºecuri care au pãgubit enorm economia naþionalã ºi au sãrãcit populaþia, se continuã practica improvizaþiei în privatizãri.
Privatizarea Combinatului SIDEX Galaþi Ñ un pariu al celor douã guvernãri, Isãrescu, Nãstase Ñ are toate premisele sã fie un eºec cu consecinþe economice ºi
sociale imprevizibile, mult mai mari decât cele de la TEPRO Iaºi, Combinatul Siderurgic Reºiþa, OLTCHIM Râmnicu-Vâlcea ºi multe altele, bine cunoscute.
Având în vedere miza enormã pe care o reprezintã privatizarea Combinatului de la Galaþi, facilitãþi financiare de circa 1,7 miliarde de dolari, plus valoarea realã a activelor SIDEX, de circa un miliard de dolari, l-am rugat pe domnul prim-ministru într-o declaraþie politicã, prezentatã în Senatul României la 1 octombrie, sã aprecieze cã interesul României trebuie sã prevaleze orgoliile politice.
Reiterez aceastã rugãminte, acum, în plenul Parlamentului ºi poate i se transmite domnului prim-ministru.
Comisia pentru privatizare din Senatul României, al cãrei preºedinte sunt, primeºte multe plângeri ºi proteste din partea unor cetãþeni care nu înþeleg legiferarea ºi oficializarea ”hemoragiei naþionaleÒ, afirmând cã Parlamentul României nu are voie sã se rupã de interesul naþional.
În ultima perioadã, ca urmare a politicii greºite promovate de actuala putere, asistãm la fenomenul de degradare accentuatã a pãcii sociale în România, confirmat prin ieºirile în stradã ale unor segmente din ce în ce mai largi de populaþie sãtulã de promisiuni fãrã acoperire.
Cã afirmaþia este realã nu încape îndoialã. Iatã câteva exemple de ultimã orã: România primeºte o subvenþie de 11,5 milioane dolari pentru restructurarea capacitãþii de apãrare, în dispreþul total al miilor de specialiºti români ºi în contradicþie cu potenþialul economiei noastre de a produce tehnicã militarã. Sã nu uitãm cã aportul sectorului militar Ñ astãzi, practic, desfiinþat Ñ la bugetul de stat era de peste un miliard de dolari.
Al doilea exemplu: criza profundã prin care trece învãþãmântul românesc, crizã ajunsã azi la uºile Parlamentului, ca urmare a condiþiilor deplorabile în care a fost adus învãþãmântul.
Partidul România Mare este alãturi de dascãlii þãrii, de aceºti oameni disperaþi, pãrinþi spirituali ai învãþãmântului care, în pofida mândriei intelectuale, au recurs la aceastã formã maximã de protest, pentru a ne spune nouã, tuturor, cã în aceastã þarã, România, se trãieºte din ce în ce mai greu.
Vã mulþumesc.
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.