Constantin Codreanu

## **Domnul Constantin Codreanu:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

O să încep prin a mulțumi Birourilor politice reunite ale celor două Camere pentru faptul că au dat curs solicitării Grupurilor parlamentare ale Partidului Mișcarea Populară de a avea această declarație.

Mulțumesc plenului reunit al Parlamentului României pentru votul în unanimitate, pentru că, atunci când vorbim de interes național – or, acum vorbim de un interes național –, canibalismul politic nu își are locul.

Art. 7 din Legea educației votată de Rada Supremă pe 5 septembrie reprezintă un derapaj antidemocratic al Ucrainei. Acest derapaj antidemocratic se face pe trei paliere: național, internațional și bilateral.

Național, pentru că această nouă Lege a educației contravine – culmea! – chiar Legii fundamentale a Ucrainei, art. 10 și 52. Această nouă Lege a educației contravine bazelor politice, lingvistice din Ucraina.

La nivel bilateral, această nouă Lege a educației pune Ucraina în situația de a nu respecta tratatul pe care l-a semnat cu România la Constanța, pe 2 iunie în 1997.

La nivel internațional, această lege contravine mai multor documente și pune Ucraina pe un făgaș anormal, antieuropean și prosovietic.

De altfel, duminica trecută, în fața Ambasadei Ucrainei la București, împreună cu peste 100 de persoane am adresat un mesaj colegilor noștri ucraineni: să fie europeni, să nu fie sovietici. Pentru că ceea ce au făcut pe 5 septembrie, ceea ce s-a întâmplat și ieri, când președintele Radei Supreme a semnat acest proiect de lege, readuce Ucraina în această logică sovietică de asimilare a minorității noastre naționale. Și este foarte important ca în această declarație, așa cum s-a enunțat anterior, să apară această sintagmă. Vorbim despre o minoritate națională autohtonă. În același timp, trebuie să spunem faptul că această Lege a educației nu este decât vârful aisbergului. Problema este mult mai gravă, problema este una de durată.

Vreau să vă spun că pe teritoriul Ucrainei, în ultimii 93 de ani, din 282 de școli cu predare în limba română au fost închise 208. La un calcul elementar avem, în acest moment, un procent de 2,2 școli care sunt închise anual în Ucraina.

În același timp, Ucraina continuă politica stalinistă de separare artificială a minorității noastre românești în moldoveni și în volohi. Pe 27 august am fost la Cetatea Albă. Am fost la Cetatea Albă, acolo unde a revenit tricolorul nostru românesc după 73 de ani, la un eveniment extraordinar organizat de Institutul Cultural Român. Și am interacționat cu oamenii care au venit acolo pentru a sărbători Ziua limbii române. Frica din ochii lor când vorbeau de limba română a demonstrat o dată în plus această asimilare forțată la care sunt supuși.

Problema este că politica Ucrainei are, mai nou, ramificații și în România. O să vă dau un nume: Carolina Merlici. Nu vă spune nimic. Este un etnic român din sudul Basarabiei care a vrut să-și facă studiile la Universitatea din Iași. Atunci când și-a depus dosarul, i s-a cerut, pentru că are documentul în care se spune că a absolvit în limba moldovenească, i s-a cerut un certificat de cunoaștere a limbii române.