Constantin Gheorghe

## **Domnul Constantin Gheorghe:**

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Voi vorbi astăzi, cu îngrijorare, despre absorbția fondurilor europene. Chiar așa se numește declarația: „Cu îngrijorare, despre absorbția fondurilor europene”.

Doamnelor și domnilor senatori, Stimați colegi,

Titlul declarației cu care vin astăzi în fața dumneavoastră constituie un paradox, întrucât voi face referiri la incapacitatea României de a absorbi, în mod eficient, fondurile europene. Nu acuz, nu nominalizez vinovați, nu blamez incompetența nimănui, pentru că înțeleg contextul fără să-l și aprob însă.

Din 1990 până în prezent, majoritatea reformelor importante, mai ales în economie, s-au făcut sub presiune externă. F.M.I. ne cerea să ținem cheltuielile bugetare sub control, Banca Mondială ne-a forțat să privatizăm fostele I.A.S.-uri și întreprinderile din industrie. Pregătirile pentru intrarea în NATO au avut printre efecte și cei mai semnificativi pași făcuți pentru normalizarea relațiilor cu minoritatea maghiară. Pe fondul negocierilor pentru aderarea la Uniunea Europeană au fost implementate o serie de reforme ce constituie, până la urmă, un salt calitativ, fără precedent, al întregii economii. Eficiența a fost, în general, un rezultat, așa cum spuneam, al presiunii externe.

Odată cu aderarea României la Uniunea Europeană, Guvernul a părut cuprins de o relaxare inexplicabilă. Statutul de membru U.E. este, din păcate, irevocabil. Presiunea este limitată, iar măsurile punitive nu sunt transpuse în consecințe

extrem de grave pentru țara împotriva căreia sunt dictate. Efectele nu au întârziat să apară.

Imediat după aderare, mediul politic a devenit instabil, instabilitate ilustrată prin asumarea guvernării într-o nouă formulă, formulă în care aproape toate ministeriatele au fost marcate de controverse, incoerențe grave în diplomație, chiar la vârful acesteia, reforma în sănătate încremenită în proiect, eșecul implementării unui mecanism care să asigure absorbția cu succes a fondurilor structurale, măsuri economice cu scop electoral, crearea senzației de amatorism al întregului cabinet.

În paranteză fie spus, probabil aceeași relaxare postaderare își face simțite efectele și asupra domnului ministru Cristian David, care nu a plecat la Roma imediat ce au apărut primele probleme legate de românii aflați în Italia, nici măcar pentru faptul că domnul Franco Frattini, comisarul european pe probleme de justiție, este italian.

Afirmațiile mele nu sunt exagerări polemice. Orice portal de presă, la o eventuală căutare a articolelor ce se referă la activitatea actualului Guvern, va înșirui, în mod obiectiv și netrucat, o serie de articole în care o majoritate covârșitoare prezintă opinii în defavoarea actualului Guvern, mergându-se, adesea, până la critici extrem de dure.

Raportul prezentat de comisarul european pentru agricultură Mariann Fischer Boel asupra situației sistemului de plăți directe la hectar din România a arătat, imparțial și, evident, apolitic, că sistemul integrat de administrare și control funcționează defectuos, în sensul că aplicațiile software necesare pentru bazele de date și pentru controlul informațiilor legate de terenurile pentru care fermierii solicită plăți nu-și îndeplinesc eficient rolul.