Monitorul Oficial·Partea II·Camera Deputaților·28 martie 2018
Dezbatere proiect de lege · Trimis la votul final
Cornel Itu
Discurs
## **Domnul Cornel Itu:**
„Centenarul Unirii Basarabiei cu România”
Ziua de 27 martie marchează, începând cu 1918, un moment deosebit al istoriei noastre, cu atât mai mult în acest an când sărbătorim Centenarul Unirii Basarabiei cu România, precum și Centenarul Marii Uniri. Decizia Sfatului Țării, din 27 martie 1918, prin care Basarabia s-a unit cu Patria-Mamă, își poartă rezonanța până în prezent.
Basarabia a fost prima dintre provinciile istorice care s-a unit cu România, în anul 1918. Au urmat apoi celelalte provincii românești: Ardealul, Crișana, Banatul, Maramureșul și Bucovina, spre sfârșitul anului 1918 fiind creată România Mare. Din nefericire, efectele unirii Basarabiei cu România au fost anulate la 28 iunie 1940, când Rusia a anexat din nou această parte a țării noastre, în baza Pactului secret Ribbentrop–Molotov.
La aniversarea celor 100 de ani care au trecut de la unire, în ciuda vitregiilor istoriei, ne leagă pe toți aceeași simțire cu frații de peste Prut. Sondajele de opinie făcute în România arată că 3 din 4 cetățeni ai României își doresc reunirea cu Basarabia. Este un vis pe care trebuie să-l urmăm, cu o atitudine consecventă, prin dialog și prin susținerea integrării europene a Republicii Moldova. Dacă privim atent, vedem că se fac pași spre acest vis, un mare salt fiind declararea limbii române ca limbă oficială a Republicii Moldova, la 5 decembrie 2013. Mai exact, în anul 2013, Curtea Constituțională de la Chișinău a decis că denumirea corectă a limbii de stat în Republica Moldova este limba română și că textul Declarației de Independență, în care se spune că limba oficială este româna, prevalează în raport cu textul Legii supreme. Un alt pas important a fost făcut la sfârșitul anului trecut de către Guvernul Republicii Moldova, care a aprobat un proiect de lege privind schimbarea în Constituția țării a denumirii limbii oficiale de stat din limba moldovenească în limba română, iar noi sperăm ca acest act normativ să fie adoptat și de Parlament.
Anularea unei nedreptăți istorice care a frânt destinul unui popor, împărțit în două state separate de granițe artificiale, ar fi o reparație firească și cred că este posibilă prin concentrarea voinței politice, prin susținerea proiectelor care unesc România și Republica Moldova, prin acțiuni comune în domeniul energiei, infrastructurii, economiei, în sfera socioculturală și în sfera educației.
La ceas aniversar, cu emoție în suflete, să ne amintim Declarația de unire cu frații noștri de peste Prut: „În puterea dreptului istoric și a dreptului de neam, pe baza principiului ca noroadele singure să-și hotărască soarta lor, de azi înainte și pentru totdeauna se unește cu mama ei, România.”
La mulți ani, Basarabia! La mulți ani, România!
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). .