Corneliu Bichineț

## **Domnul Corneliu Bichineț:**

## Domnule ministru,

## Stimați colegi,

Întotdeauna m-am simțit un privilegiat. Astăzi o să fac trimitere la un cuvânt – „grijă” – care, în urmă cu 50-60 de ani, a făcut carieră, prin filozofia existențialistă, mai ales în Franța, urcând până la rangul de concept.

Ca o reverberație, după atâția ani, în România se constată o îngrijorare extraordinară și a celor din Guvern, și a ONG-urilor, dar mai ales a parlamentarilor.

Prima grijă, pe care o surprind eu aici, este cea față de deținuți. În serie, votăm în fiecare săptămână două-trei proiecte de lege care se referă la deținuți. De parcă am pregăti întreaga societate românească, întreaga populație să se ducă pentru un stagiu mai mare sau mai mic, la pușcărie.

Acum, domnule ministru Iordache, pentru că sunteți dumneavoastră aici și eu vă consider un creator, așa, o ființă ludică, sprințară, mă gândesc că, atunci când aveți un moment de inspirație divină, poate dați un amendament, creați, dați un decret, ceva, ca hoțul, dacă e dovedit și este trimis la pușcărie, să nu mai trebuiască să stea acolo numai sâmbăta și duminica, în weekend. Dacă se dovedește a fi alintat, eu știu, gingaș, claustrofob, mofturos, să poată trimite în locul lui – pentru că el are treabă multă acasă, mai ales noaptea – unul mai viguros, un șomer, eventual, ceva, care, dacă află că sunt trei mese pe zi și primește și o indemnizație, merge bucuros acolo.

Am prezentat lucrurile așa, domnule Iordache, pentru că societatea românească nu este o societate care să nu aibă probleme ce trebuie să ne îngrijoreze.

Partidul Mișcarea Populară... Personal, am fost de acord ca atunci când unui deținut îi decedează cineva acasă să poată primi două-trei zile, pentru că așa este creștinește, să-l conduci pe ultimul drum pe cel din familia ta.

Însă trebuie să știe și cei certați cu legea că pușcăria nu este pension, nici cenaclu literar. Pentru că cel care n-a citit nicio carte în viața lui, pentru că era mai preocupat de cifre, și ajunge, fără lecturi fundamentale, în detenție, după 4-5 luni de zile se trezește „Eminescu” și comite două, trei, mai multe chiar, opere complete, am văzut. De cele „alese” nu au avut timp. Și a apărut, ce să vezi, literatura de pârnaie. Parcă nu aveam destule în țara românească.

De aceea aș invita colegii parlamentari preocupați de lupi, de câini, de râși, de cormorani, de broaștele nomade, de cocostârci să ne ocupăm de copiii străzii, de cei din orfelinate, că tot am vorbit de familie, de cei care vor să muncească, pentru că țara aceasta este o țară a oamenilor care vor, doresc și trebuie să muncească.

Corneliu Bichineț, Grupul PMP Vaslui. Mulțumesc.