Partidul România Mare, exponent politic declarat al susþinerii necondiþionate ºi neechivoce a interesului naþional, nu poate deroga de la conceptul de dezvoltare socialã, economicã durabilã a þãrii ºi de la necesitatea creºterii nivelului de trai al populaþiei României.
În acest context, Partidul România Mare considerã cã dezvoltarea economico-socialã nu poate fi separatã de dimensiunea sa bugetarã, în fapt, suportul oricãrei politici promovatã la nivel naþional. Partidul România Mare considerã strict necesarã inserþia þãrii în fluxurile economice specifice economiei reale ºi în fluxurile financiare internaþionale, context în care reitereazã ºi cu acest prilej opþiunea sa tranºantã pentru integrarea României în structurile europene, euroatlantice ºi internaþionale de interes. Din aceastã perspectivã globalã, bugetul consolidat al României are o dimensiune politicã de excepþie, reprezentând, în fapt, opþiunea declaratã, adeziunea efectivã a forþelor politice la viitorul propus prin structura ºi dimensiunile acestuia. Proiecþia bugetarã pentru anul 2002 constituie, în opinia noastrã, o continuare, chiar dacã cu diferenþe, a politicii generale promovate în sfera economicului ºi socialului în ultimul deceniu de guvernele care s-au perindat la frâiele þãrii, politicã generatoare de dezvoltare care, cumulat, reprezintã o pierdere pe 3 ani a P.I.B.-ului þãrii.
Articulat pe un deficit bugetar de 3% din P.I.B., pe o þintã a inflaþiei de 22% ºi o creºtere economicã de 5% a P.I.B., bugetul consolidat pare rezonabil dimensionat în raport cu cerinþele obiective de dezvoltare a þãrii.
Deficitul bugetului consolidat este însã dimensionat cel puþin nefiresc, dat fiind cã în structura aceasta este generat singular de soldul negativ al bugetului de stat Ñ, 59.400 miliarde deficit, Ñ celelalte bugete din structurã înregistrând excedente care însumeazã 9.155 miliarde. Sã notãm, cu titlu de inventar, cã bugetul de stat este administrat direct de Executiv ºi cã acesta, în calitate de promotor al bugetului consolidat, realizeazã deficitul bugetar negociat într-o manierã care sã-i permitã gestionarea suplimentarã a excedentelor menþionate la celelalte bugete.
Cum în bugetele din structurã sunt prevãzute credite externe ºi fonduri externe nerambursabile, întrebarea vine de la sine: de ce excedente cu costuri suplimentare, de
ce lipsã de eficienþã a impunerii veniturilor populaþiei, când se putea promova o politicã de redimensionare, în sensul relansãrii impunerii veniturilor populaþiei?
Analiza bugetului consolidat pe anul 2002 impune luarea în considerarea ºi a unor premise de ultimã orã. În primul rând, cele legate de efectele pe care le induce încheierea Acordului de împrumut stand-by cu F.M.I. Citez câteva dintre acestea:
Ñ energia electricã se va scumpi, dinamic, pânã în aprilie cu 43%;
Ñ energia termicã, cu aproape 59%;
Ñ gazele naturale vor ajunge la 80 de dolari pe 1.000m[3] .
Mai mult, arieratele vor creºte în continuare atât pe latura creditelor neperformante, cât ºi pe latura colectãrii impozitelor ºi taxelor, date fiind cele aproape 61.000 miliarde arierate, aferente celor 86 de întreprinderi monitorizate ºi a randamentelor obþinute pânã în prezent în colectarea veniturilor la bugete.
Creºterea impozitelor indirecte, creºterea taxelor vamale cu 9,3% ºi, nu în ultimul rând, cifra anunþatã ca estimatã de F.M.I., conform cãreia arieratele reprezintã 50% din P.I.B. fac sã se nascã noi semne de întrebare cu privire la realismul orientãrilor economice ºi sociale pe care le propune Guvernul.
Sã notãm mai întâi cã ambiþiile Guvernului privind aderarea României la Uniunea Europeanã în timpul prezentei legislaturi a generat o creºtere de aproape 120 ori a bugetului Fondului naþional de preaderare, de la 346 miliarde în 2001 la 3.343 miliarde în 2002, aceasta în timp ce segmente din economia naþionalã, producãtoare certe de valoare adãugatã brutã, sunt lãsate pe planul secund sau terþ.
O dimensiune a bugetului consolidat pentru 2002 care, în opinia P.R.M., este o tarã de fond, este revenirea în forþã la centralizare. Deºi se doreºte, declarativ, o descentralizare a deciziei în economie, Ministerul Finanþelor Publice are prevãzute fonduri pentru acþiuni generale ºi specifice care însumeazã 76.599 miliarde lei, adicã aproape 43% din veniturile bugetului de stat.
Centralizãrile se observã mai bine dacã se ia în considerare ºi bugetul Ministerului Lucrãrilor Publice, Transporturilor ºi Locuinþei care, cu fondurile speciale cu tot, însumeazã 50.028 miliarde lei. Împreunã, cele douã ministere au alocate 126.627 miliarde lei, adicã aproape 71% din veniturile bugetului de stat.
În ceea ce priveºte activitatea de comerþ exterior Ñ activitate care, în opinia partidului nostru, trebuie ancoratã, în principal, pe dimensiunea dezvoltãrii ºi nu a consumului Ñ este prevãzut ca la sfârºitul anului 2002 deficitul sã fie de 4.370 milioane dolari, mai mare cu 12% faþã de anul precedent. Exportul net de bunuri ºi servicii, element important în dimensionarea P.I.B.-ului, va fi ºi el negativ, înregistrând 3.190 milioane dolari.
Nu este de mirare cã datoria publicã externã contractatã ºi cea efectivã a României, ancorate pe realizarea cererii ºi nu pe dezvoltarea ofertei, a investiþiilor în economia realã, înregistreazã an de an creºteri semnificative fãrã a se regãsi în dezvoltarea economicã a þãrii.
Aporturile externe prevãzute a alimenta bugetul consolidat tind la 50.000 miliarde lei, din care aproape 14.000 de miliarde sunt fonduri nerambursabile. Din acestea, doar o parte este orientatã cãtre cheltuielile de capital.
O altã întrebare se impune. Ce preþ are, exprimat în dezvoltare ºi în creºterea nivelului de trai, aceastã îndatorare care, în ultimã instanþã este ºi purtãtoare de transferuri de P.I.B. fãrã echivalent în afara þãrii? Vor putea fi respectate ºi îndeplinite obligaþiile asumate pentru atragerea acestor fonduri? Iatã o altã problemã care naºte semne de întrebare.
Deºi în mass-media ºi chiar de la aceastã tribunã se afirmã cu nonºalanþã cã gradul de îndatorare al þãrii nu este mare, cã este suportabil, P.R.M. nu poate fi de acord cu aceastã aserþiune, deoarece, dupã calculele noastre, la sfârºitul lui 2002, datoria publicã totalã externã ºi internã a României va tinde, pe fondul soldului negativ al balanþei comerciale ºi de cont curent, la echivalentul a 20 de miliarde de dolari.
Mai mult, prin efectul perioadei de graþie, o parte din creditele atrase ºi consumate, fãrã rezoluþie în procesul de dezvoltare social-economicã, acestea greveazã deja viitorul generaþiilor viitoare prin dobânzi cumulate ºi rate de capital în creºtere, în fapt, prin serviciul datoriei publice de care actuala putere nu va mai fi rãspunzãtoare. Serviciul datoriei publice externe în 2002 va fi de 1,95 miliarde de dolari, din care 485 milioane de dolari sunt numai dobânzi ºi comisioane. Dobânzile la datoria publicã internã sunt de 61.700 miliarde lei, bani ce vor fi suportaþi, evident, tot de populaþie.
Datoria publicã afecteazã deja substanþa bugetului unor ministere care, datoritã serviciului datoriei la creditele consumate, nu pot beneficia decât parþial de fondurile alocate. Este cazul:
Ñ Ministerului Apãrãrii Naþionale, 7.189 miliarde lei; Ñ Ministerului Lucrãrilor Publice, Transporturilor ºi Locuinþei, 8.722 miliarde lei;
Ñ Ministerului Sãnãtãþii ºi Familiei, 3.639 miliarde lei.
În ceea ce priveºte evoluþia cursului de schimb, acesta va înregistra ºi el o depreciere semnificativã care îl va duce, previzibil, la 36.000 lei pe dolar, ceea ce va greva, cu siguranþã, atât înclinaþia României cãtre import ºi export, cât ºi nivelul de trai al populaþiei care, în opinia P.R.M., va fi sancþionat pe latura veniturilor reale printr-o inflaþie ce va tinde la 28%, nu 22%, cum reiese din proiecþia bugetului.
Alãturi ºi în consonanþã cu cele spuse de domnul senator Dina, aº vrea sã spun alte elemente de fond de la care pleacã P.R.M. în aprecierea proiecþiei bugetare propusã de Executiv pentru anul 2002.
Cum în Comisiile pentru buget, finanþe ºi bãnci ale Parlamentului aproape nici un amendament propus de noi nu a trecut, P.R.M. considerã cã rezolvarea politicã a problemei bugetului consolidat este un test dat în faþa þãrii la care doreºte sã nu cadã.
Acesta este ºi motivul pentru care P.R.M. va analiza, în consens cu cerinþele reale de dezvoltare economicã ºi socialã a României, evoluþia discuþiilor în plen ºi mai ales rezultatele acestora din perspectiva sancþionãrii proiecþiei bugetare în consens cu interesul real de dezvoltare a României.
Votul P.R.M. va reprezenta, cu siguranþã, relaþia ce se va stabili între proiecþia bugetarã finalã ºi interesul social economic real al naþiunii, între cerinþele obiective ale populaþiei ºi rezultanta previzibilã a cheltuirii banului public.
Doamnelor ºi domnilor parlamentari, pe timpul alocat P.R.M., voi citi apelul sindicatelor din învãþãmânt, ca parte integrantã a punctului de vedere al P.R.M. faþã de buget.
”Federaþia Sindicatelor Libere din Învãþãmânt, Federaþia Sindicatelor Independente din Învãþãmânt ÇSpiru HaretÈ ºi Federaþia Naþionalã Sindicalã ÇAlma MaterÈ, îngrijorate de starea actualã a învãþãmântului ºi de perspectivele sumbre oferite de proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2002, au recurs la aceste forme de protest ºi de luptã sindicalã, pichetãri ºi miting, din dorinþa de a vã sensibiliza cu prilejul discutãrii proiectului Legii bugetului de stat pe anul 2002.
Constatãm cu surprindere cã pentru învãþãmânt, care este considerat în Legea învãþãmântului nr. 84/1995, republicatã, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare, precum ºi în programele adoptate de Guvern ºi Parlament ca prioritate naþionalã, proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2002 nu þine seamã de caracterul de prioritate naþionalã al învãþãmântului, acesta fiind net dezavantajat în raport cu celelalte sectoare bugetare.
Având în vedere situaþia criticã a învãþãmântului, care este în contradicþie totalã cu importanþa sa socialã ºi declararea lui ca prioritate naþionalã, vã rugãm, doamnelor ºi domnilor parlamentari, sã acceptaþi ideea cã se impune de urgenþã luarea unor mãsuri pentru repoziþionarea învãþãmântului românesc, pentru aºezarea lui pe locul care i se cuvine în raport cu celelalte sectoare bugetare, ceea ce se poate realiza numai prin luarea în considerare, cu prilejul dezbaterii ºi votãrii în plenul Camerelor reunite ale Parlamentului, a revendicãrilor Federaþiei Sindicatelor Libere din Învãþãmânt, Federaþiei Sindicatelor Libere Independente ÇSpiru HaretÈ ºi ale Federaþiei Naþionale Sindicale ÇAlma MaterÈ, respectiv:
Ñ majorarea procentului din P.I.B. alocat învãþãmântului prin Legea bugetului de stat pe anul 2002 în mãsurã sã asigure salarizarea personalului din învãþãmânt, potrivit grilei propuse de Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii ºi federaþiile sindicale reprezentative din învãþãmânt, fãrã includerea în salariul de bazã a sporurilor ºi indemnizaþiilor prevãzute de Legea nr. 128/1997 privind statutul personalului didactic;
Ñ acordarea tuturor sporurilor ºi drepturilor prevãzute de Legea nr. 128/1997 privind statutul personalului didactic;
Ñ acordarea tichetelor de masã tuturor categoriilor de salariaþi din învãþãmânt;
Ñ obligativitatea autoritãþilor administraþiei publice locale de a asigura condiþiile minime necesare pentru buna desfãºurare a procesului instructiv-educativ;
Ñ creºterea fondurilor alocate finanþãrii de bazã a instituþiilor de învãþãmânt superior, astfel încât raportul dintre acestea ºi resursele extrabugetare sã fie cel puþin egal cu 2.
Suntem convinºi cã revendicãrile federaþiilor noastre vor fi soluþionate favorabil prin Legea bugetului de stat pe anul 2002, întrucât nu ne dorim ca sindicatele afiliate la federaþiile noastre sã recurgã la ultima formã legalã de protest, greva generalã.
Vã mulþumim pentru înþelegere ºi sprijinul acordat.Ò Semneazã preºedinþii celor 3 filiale.
Vã mulþumesc.
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.