Decebal Traian Remeș

## **Domnul Decebal Traian Remeș:**

## Doamnelor și domnilor deputați,

Am convingerea că seceta severă din acest an este, de fapt, cauza pentru care mă aflu acum în fața dumneavoastră. Pe un an agricol normal, pe o climă bună și fără lipsa asta de precipitații, m-ați mai fi îngăduit să apuc să fac vreo prostie sau să nu fac ceva din obligațiile mele. Probabil că am dreptate și am înțeles din cuvântul multora că mi-o dați, din punctul acesta de vedere.

Adulatori zeloși din lumea politică au aflat, la un picnic pe malul Ciricului, de la învățătorul lor, despre secetă și au scris că și la Ministerul Agriculturii s-a aflat numai după aceea. Verificați data petrecerii de acolo și veți afla că eu am fost, deși intrasem abia în 9 aprilie în Ministerul Agriculturii, la Dăbuleni înainte de asta, am alertat Guvernul, am alertat Comitetul de situații de urgență, am început să facem socoteli, am început să căutăm bani și am intervenit pentru sistemul de irigații: 3 milioane, 2 milioane, 1 milion – este o chestiune care nu m-a preocupat înainte, n-a fost în responsabilitatea mea. Mi s-a raport că ar fi funcționale 700 de mii de hectare și că prin fonduri puse imediat la dispoziție suprafața poate crește la 850.

Ceea ce ținea de mine am făcut. Numai că ceea ce nu de mine ținea și ceea ce era legiferat, pretindea să existe contracte pentru udări, ele să fie încheiate inițial până în finalul lui septembrie pentru anul precedent udării, după o corectură făcută la lege până la 31 ianuarie a.c. pentru anul udării și, deși se încheiaseră contracte pe 357 de mii de hectare, utilizatorii n-au cerut apă și n-au irigat decât 35 de mii de hectare la momentul când eu m-am apropiat de problemă.

O fi suma mare la avans, acel 20%? O fi fost nejudecată fixarea termenului până la care se poate face contractul? O fi lipsa de instalații de udare ale producătorilor? O fi blestemul fărâmițării pământului românesc și în sistemul de irigații sunt și oameni care au câțiva ari și sunt și suprafețe neudate? Nu știu. Îs multe situații, multe cauze, nu-mi aparțin.

După intervenția făcută suma direct pe hectar a crescut de la 390 la 700, și cea pentru întreținere, reparații și pază a sistemului, de la 71 la 320 de lei. Sunt 10.200.000 de lei vechi, mai mult decât dublare.

Curentul electric – și am semnat și eu alături de alții, i-am dus și pe țărani, și pe proprietarii de pământ în grupul select al „băieților deștepți” să ia curent electric cu 32–35% mai puțin. Aștept. Și este foarte posibil ca, după mandatul acesta, sau chiar în timpul lui – că nu am imunitate – să mă întrebe cineva, pentru că pentru această sursă de curent electric nu am apostila învățătorului neamului pe ea, să-mi spună ce să fac.

Secetă� vorbea cineva aici. Nu voi rosti nume, nici nu l-am reținut atunci, nici nu vreau să dau, rostind nume, drept la replică, faptul că nu avem o hartă cu calamitatea pe care o recunoaștem. O avem, stimați domni, este foarte expresă, foarte corectă. Lenea lecturii unora nu ne-o imputați nouă! În harta respectivă veți găsi suprafețele de grâu, de orz, de orzoaică, de secară, de triticale, de orzoaică de primăvară și de rapiță din fiecare județ.