Dumitru Oprea

## **Domnul Dumitru Oprea:**

Vin aici mai mult dintr-o obligație sufletească pentru că școala românească și cu cea... tot românească au luptat cum nu vă puteți imagina ca sufletele noastre să nu fie bruiate. Am fost printre pionierii programelor româno-moldave, româno-române. Am deschis linii de educație în niște condiții pe care nu vi le-aș dori, dragi colegi senatori. Motivul pentru care am zis că vin și dintr-o obligație morală este acela că frații noștri din Bălți mi-au conferit titlul de _doctor honoris causa_ pentru curajul de a deschide un program de educație la Bălți, care după un an mi-a fost anulat.

În sfârșit, prin gestul de astăzi, zic eu că se instaurează o normalitate care înseamnă renunțarea la umilință – umilința studenților și a cadrelor didactice de pe cele două maluri ale Prutului –, renunțarea la opreliștile administrative puse culturii, științei și dialogului om cu om, iar de câteva zile, pentru mine, este demolarea zidului Berlinului nostru de aici, prin renunțarea la gardul fizic. Probabil că ați citit, gardul care separa cele două părți a dispărut.

Din sufletul meu a dispărut o amărăciune și, prin ceea ce facem astăzi, sunt convins că vor fi o speranță și o deschidere pentru o Europă, ce nu vor întâlni un gard, ci o mână întinsă dincolo de Prut.