Emil Boc

## **Domnul Emil Boc:**

Am venit cu toată deschiderea la această dezbatere și, după datele pe care le am, este prima de acest fel în temeiul art. 180 din Regulamentul Camerei Deputaților, ceea ce demonstrează preocuparea Parlamentului față de o temă majoră a societății românești.

De aceea, încă o dată vă mulțumesc pentru invitație și, nu în ultimul rând, pentru recomandările, sugestiile și propunerile făcute, care vor fi avute în vedere de către Guvern în politicile pe care le va elabora în continuare cu privire la întreprinderile mici și mijlocii.

De fapt, cea mai mare problemă pe care constatăm astăzi că o avem cu privire la IMM-uri, dincolo de cele menționate până acum, este legată de problema creditării și a accesului la sursele de finanțare. Acolo unde mai există surse de finanțare, acestea sunt foarte scumpe, iar costurile sunt imense pentru întreprinderile mici și mijlocii. De ce? Pentru că România este singura țară din Uniunea Europeană care nu are _investment grade_ .

Din cauza faptului că agențiile de rating anul trecut au dat calificative tot mai joase și negative României, astăzi România, repet, este singura țară din Uniunea Europeană care nu are acest _investment grade_ care să-i permită accesul la linii de finanțare mult mai ieftine. Și se pune întrebarea, pe de o parte, de ce suntem în această situație și, pe de altă parte, ce avem de făcut.

Îmi pare rău că domnul Tăriceanu nu mai este aici, pentru că l-aș fi întrebat cum a fost posibil ca România, în condițiile unei creșteri economice de 7,8%, să lase țării un deficit de 5,2%. Aș fi vrut să-l întreb cum a reușit performanța ca în 3 luni, în octombrie, noiembrie și decembrie, să cheltuiască 4 miliarde de euro, lăsând România practic pe butuci. Cum a fost posibil să realizeze o eroare de prognoză cu 7 miliarde de euro diferență între veniturile prognozate și cele realizate? Cum a fost posibil să pună atâtea greutăți mediului de afaceri, practic, limitându-i posibilitățile de creditare prin scăderea ratingului de țară al României?

Se pune întrebarea, pe bună dreptate, cine este vinovat și de ce am ajuns în această situație? Acum, împreună, avem de rezolvat aceste teme: și a _investment grade_ -lui, și a ratingului de țară, pentru ca România să aibă acces la linii mai ieftine de creditare. Or, primul pas îl reprezintă, pe de o parte, un buget care să fie creionat în jurul unui deficit de 2% ca un semn de credibilitate a acestei țări, în privința stabilității sale, iar pe de altă parte un buget care să facă față provocărilor României în context de criză, chiar dacă, repet, este un buget de austeritate. Așa cum am spus, el are încă și foarte multe vești bune, vești legate în special de investiții și de menținerea și crearea de noi locuri de muncă.

I-aș mai fi spus domnului Tăriceanu, dacă era aici, că am fi dorit să circulăm pe autostrăzile Guvernului pe care l-a lăsat, dar, din nefericire, pe 5 km de autostradă cât a lăsat, este foarte greu să-ți poți planifica măcar un drum foarte, foarte scurt.