Monitorul Oficial·Partea II·Senatul·24 noiembrie 2009
Declarații politice · respins
Emilian Valentin Frâncu
Discurs
## **Domnul Emilian Valentin Frâncu:**
Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Declarația politică de astăzi am intitulat-o „România în turul al II-lea al prezidențialelor: între rău și foarte rău”.
Am luptat. Crin Antonescu a luptat – cu inteligență și dăruire –, punându-și toată energia, mobilizând toate resursele și folosind toate mijloacele avute la îndemână. Aproximativ 21% din români au luptat alături de el și sunt mândru că mă număr printre ei.
Deși nu a intrat în turul al II-lea, absența lui Crin Antonescu din această cursă electorală ar fi însemnat o campanie complet searbădă: pe de o parte, cu un președinte în funcție drept candidat obosit, înconjurat din toate părțile de _yesmeni_ și grupuri de interese, iar, pe de altă parte, cu un contracandidat PSD care recită pios texte din cartea partidului, în speranța de a nu pierde alegătorii tradiționali. Crin Antonescu a fost sarea și piperul acestei campanii – vizibil oriunde a fost posibil, cu o prezență constantă în media și pe teren, deopotrivă.
Ceea ce mă întristează însă este interesul scăzut al românilor față de aceste alegeri, atenție!, scăzut nu în comparație cu alte tipuri de alegeri (europarlamentare, locale), ci față de precedentele cicluri de alegeri prezidențiale.
Este adevărat că prezența la vot pentru prezidențiale s-a situat pe o traiectorie descendentă din 1990, când au avut loc primele alegeri de după căderea comunismului, până la ultimul scrutin din 2004, comun cu cel pentru Parlament. Anul acesta a fost înregistrată o nouă scădere, de aproape cinci procente – 54%, față de 58,93% în primul tur de acum cinci ani. Cauzele absenteismului sunt explicite și nu vreau să le reiau cu această ocazie.
Ceea ce vreau să subliniez este faptul că aproape 47% din români fie nu au fost interesați să voteze, fie au considerat că nu au cu cine vota, fie n-au mai apucat, chestiunea secțiilor speciale fiind foarte delicată. Oricare ar fi motivul, ei au permis celorlalți să decidă pentru ei, iar ceilalți au decis ca Traian Băsescu și Mircea Geoană să meargă mai departe.
În aceste condiții, alegătorii lui Crin Antonescu privesc ușor dezamăgiți la opțiunile care li se oferă. Cu cine ar putea vota, când ambii au un trecut politic pe care-l voiau lăsat în urmă?
Există însă o mare deosebire între cei doi – Traian Băsescu este și va rămâne exponentul unui sistem autoritar care urmărește să elimine principii elementare ale democrației, în timp ce Mircea Geoană arată că s-ar putea încadra într-o variantă de Românie modernă, acceptând, într-o primă instanță, susținerea lui Klaus Iohannis pentru funcția de premier.
Cei aproape 21% din românii care l-au votat pe Crin Antonescu vor decide viitorul președinte, acesta fiind astfel nevoit să includă în programul său multe idei și proiecte liberale.
Mulțumesc.
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). .